Urmărirea adevărului este foarte importantă, dar asta nu înseamnă că, dacă oamenii nu-l urmăresc, nu pot ajunge la capătul drumului; nu este un lucru sigur. Toți oamenii sunt ființe create și, atât timp cât nu sunt diavoli sau satane, ei nu-L vor ataca activ pe Dumnezeu sau nu-L vor ataca și huli activ în mod conștient. Prin urmare, Dumnezeu este corect și rezonabil față de omenirea obișnuită și coruptă și le dă tuturor șansa de a obține mântuirea. În vreme ce oamenii experimentează obținerea mântuirii, Dumnezeu este bun cu ei, îi protejează și are grijă de ei. Așadar, care este atitudinea lui Dumnezeu față de acei oameni care sunt diavoli și satane? Ei Îl văd pe Dumnezeu ca pe dușmanul lor și Îl judecă, atacă și hulesc continuu, Îi distrug lucrarea și nu știu niciodată să se căiască. Dacă interacționează cu alți oameni, vor exista câțiva cu care se vor înțelege bine, dar numai când vin înaintea lui Dumnezeu, nu se înțeleg deloc cu El, nici măcar un minut sau o secundă; ei nu pot să lucreze cu Dumnezeu, să coexiste cu El sau să ajungă la un consens cu El în legătură cu nimic, iar asta arată că sunt diavoli și satane tipice. Dumnezeu nu tolerează sub nicio formă astfel de oameni, iar casa lui Dumnezeu nu păstrează sub nicio formă astfel de oameni. Când unul este descoperit, este îndepărtat; când doi sunt descoperiți, amândoi sunt îndepărtați; oricât de mulți sunt descoperiți, tot atâția sunt îndepărtați – ziua în care sunt dați în vileag este ziua în care sunt terminați. Vezi tu, atunci când oameni buni sunt promovați și folosiți în scopuri importante, ei sunt desăvârșiți, binecuvântați și culeg cea mai mare recoltă; când oameni răi și diavoli sunt promovați și folosiți, ei sunt dați în vileag și eliminați în mod natural, iar ultima lor zi a sosit. Gândiți-vă la cei din jurul vostru care au fost dați în vileag, eliminați sau îndepărtați recent sau cu mai mult timp în urmă și la cei care, în final, au fost șterși de pe listă. Au fost eliminați atunci când au ajuns la apogeul „carierei” lor în casa lui Dumnezeu, ultima lor zi a sosit și, în dreptul vieții lor de credință în Dumnezeu, s-a pus un mare punct. Non-credincioșii vin și pleacă din biserică, nu-și pot găsi un loc potrivit și nici nu pot îndeplini nicio datorie. În momentul în care comit vreo faptă rea, ei sunt dați în vileag, iar ultima lor zi a sosit. Diavolilor le place să facă lucruri mari și să-și facă un renume, iar ziua în care se bucură de cea mai multă glorie este ultima lor zi. De ce spun acest lucru? Știți cumva? Așa stau lucrurile. Atunci când se bucură de cea mai multă glorie sunt cel mai mulțumiți și oare nu atunci când sunt cel mai mulțumiți este cel mai probabil să uite de ei? (Ba da.) Când nu au succes și glorie, acești oameni țin capul jos. Însă doar pentru că spun că țin capul jos nu înseamnă că sunt capabili să practice adevărul, ci numai că fac lucrurile cu multă grijă și prudență, cu o inimă precaută, nu una cu frică de Dumnezeu. În clipa în care întrezăresc o oportunitate sau se văd cu o anumită putere și statut, capabili să le poruncească vântului și ploii să le îndeplinească voia, devin mulțumiți și uită de ei înșiși, gândindu-se: „A venit vremea mea. Acum e momentul să-mi pun în valoare abilitățile și calitățile și să-mi pun în joc aptitudinile!” Și trec repede la acțiune. Care este motivația din spatele propriilor acțiuni și care este sursa acestora? De unde izvorăsc motivația și sursa propriilor acțiuni? De la diavoli, de la Satana și din ambițiile și dorințele lor nestăpânite. În asemenea circumstanțe, lucrurile pe care le fac pot fi în acord cu principiile adevărului? Pot ei să aibă o inimă temătoare de Dumnezeu atunci când fac ceva? Se pot ocupa de chestiuni în conformitate cu ceea ce cere casa lui Dumnezeu? Răspunsul la toate aceste întrebări este nu, nu pot. Și care sunt consecințele? (Ei provoacă perturbări și tulburări.) Așa e, consecințele sunt că ei provoacă perturbări și tulburări grave și chiar tulburări și pierderi grave pentru casa lui Dumnezeu și lucrarea bisericii. Așadar, conform principiilor tratării oamenilor în casa lui Dumnezeu, cum ar trebui să fie tratați oamenii care produc astfel de consecințe în lucrarea bisericii? Dacă este vorba de o chestiune minoră, ei ar trebui să fie înlocuiți, iar dacă este o chestiune gravă, atunci ar trebui să fie îndepărtați. Când un om este promovat și folosit în scopuri importante sau când îi este rânduit să facă o anumită lucrare, casa lui Dumnezeu va avea întotdeauna părtășie clară cu el despre principiile îndeplinirii lucrării. Acelui om i se spun multe principii și detalii și numai când acesta a înțeles, a priceput și și-a notat tot, se consideră că predarea lucrării este completă. Cu toate acestea, atunci când ar trebui să facă o anumită lucrare și să-și îndeplinească datoria, se apucă de ea cu ghearele de diavol scoase și adevăratul diavol din sinea lui iese la iveală. Nu face deloc lucrurile conform principiilor cerute de casa lui Dumnezeu, ci numai cum vrea el, așa cum îi place, așa cum dorește. Nimeni nu-l poate controla, iar el nu ascultă de nimeni, gândindu-se: „Casa lui Dumnezeu, Dumnezeu și adevărul se pot da toate deoparte! Aici eu iau deciziile!” Așa fac diavolii lucrurile și aceasta este atitudinea pe care o au față de datorie și de adevăr. Dacă ai o astfel de atitudine față de adevăr, atunci vei fi dat în vileag. Dacă tu consideri lucrarea casei lui Dumnezeu și datoria ta drept chestiuni neînsemnate și nu faci lucrurile conform principiilor pe care casa lui Dumnezeu ți-a poruncit să le urmezi, atunci nu vei fi tratat cu amabilitate. Casa lui Dumnezeu are principii după care se ocupă de oameni; cei care ar trebui să fie demiși din postul lor sunt demiși, iar cei care ar trebui să fie îndepărtați sunt îndepărtați și cu asta basta. Nu-i așa? Nu asta face casa lui Dumnezeu? Și nu așa sunt dezvăluiți acei diavoli? Și nu aceasta este motivația lor de a face lucrurile, sursa acțiunilor lor și felul în care fac lucrurile? (Ba da.) Oare, procedând astfel, casa lui Dumnezeu îi tratează nedrept? (Nu.) Este un mod potrivit de a-i trata? (Da.) Chiar este foarte potrivit! O persoană normală își acceptă datoria, primește o promovare și este folosită într-un scop important. Își duce la îndeplinire lucrarea conform propriilor abilități și propriului calibru și, într-o mai mică sau mai mare măsură, conform principiilor lucrării pe care le înțelege sau pe care casa lui Dumnezeu i-a poruncit să le urmeze. În pofida faptului că adesea dezvăluie firi corupte, acest lucru nu afectează îndeplinirea normală a datoriei sale. Orice dificultăți întâmpină, în orice stare greșită se află sau orice tulburare îndură, în cele din urmă, va obține câteva rezultate pozitive în îndeplinirea datoriei sale, iar aceste rezultate sunt acceptabile pentru toată lumea. Cu toate acestea, acei non-credincioși, indiferent de cât timp își îndeplinesc datoria, nu obțin niciodată rezultate pozitive. Ei fac mereu lucruri rele și încearcă să strice lucrurile, iar asta nu numai că afectează lucrarea bisericii, dar dăunează și intereselor ei, creând o atmosferă respingătoare în jurul lucrării lor și distrugând-o. Dacă un singur diavol tulbură și strică o anumită lucrare, trebuie să existe mulți oameni în culise care să facă iarăși lucrarea de la zero, risipind resursele umane și financiare ale casei lui Dumnezeu și mâniindu-i pe mulți dintre aleșii lui Dumnezeu. Odată ce diavolul a fost înlăturat, lucrarea bisericii capătă imediat un aspect nou și strălucitor, iar rezultatele lucrării sunt diferite. Diavolul care a provocat perturbări și tulburări este izgonit, oamenii ajung să aibă o mentalitate liberă și degajată, eficiența lucrării crește și toți își îndeplinesc îndatoririle în mod normal. Prin urmare, acești oameni care aparțin diavolilor și Satanei par, din exterior, a fi oameni și, indiferent de vârsta sau educația lor, atât timp cât sunt oameni răi, pot face fapte rele și joacă rolul diavolilor și al Satanei, corupând și perturbând oamenii. De exemplu, faci o oală de supă de pui, pe care toată lumea abia așteaptă să o mănânce, când, deodată, o muscă aterizează în supă. Spune-Mi, mai poate fi mâncată această supă de pui? Nu ai ce face, trebuie să o arunci și ai pierdut două sau trei ore de muncă. Apoi trebuie să speli oala de mai multe ori și, chiar și după ce ai spălat-o, tot nu ți se pare curată și rămâi cu o urmă de dezgust. Ce te-a perturbat? (Musca.) Deși musca este foarte mică, esența ei murdară este foarte dezgustătoare. Acești oameni care aparțin diavolilor sunt ca muștele. Ei se strecoară în biserică, provoacă tulburări grave în ordinea normală a vieții bisericești și perturbă progresul normal al lucrării bisericii. Așadar, acum îi înțelegeți clar pe acești oameni care aparțin diavolilor? Să încerci să-i determini să muncească și să își îndeplinească bine datoria este mai greu decât să încerci să faci o vacă să se urce în copac; este ca și cum ai încerca să forțezi pe cineva să facă un lucru de care nu este capabil. Cel mai greu este să încerci să-i faci pe diavoli și pe satane să practice adevărul, la fel cum este să încerci să-i faci pe non-credincioși să-și îndeplinească datoria cu loialitate. Pur și simplu așa stau lucrurile. Dacă întâlniți oameni care aparțin Satanei și sunt non-credincioși și trebuie să le cereți să vă ajute temporar cu ceva, atunci este în regulă. Dar dacă rânduiești ca ei să îndeplinească o datorie sau să facă o anumită lucrare, atunci ești orb și ești luat de prost. Mai ales dacă le ceri să facă vreo lucrare importantă, atunci ești și mai nesăbuit. Dacă într-adevăr nu găsești pe nimeni potrivit să te ajute cu ceva și de aceea le ceri ajutorul, atunci este în regulă să le ceri să facă ceva, dar trebuie să fii cu ochii pe ei și să nu tratezi problema cu indiferență. Nu te poți baza deloc pe astfel de oameni; întrucât nu sunt oameni, ci diavoli, nu te poți baza deloc pe ei. Așadar, acum, aruncă o privire la persoanele care se ocupă de echipe sau la liderii de echipă și la cei care îndeplinesc îndatoriri-cheie și lucrări importante și vezi dacă sunt asemenea acestor diavoli. Dacă îi poți înlocui, înlocuiește-i cât mai curând posibil; dacă nu îi poți înlocui, fiindcă nu există nimeni potrivit pentru a le lua locul, fii cu ochii pe ei, supraveghează-i și urmărește-i cu atenție. Nu trebuie să le dai diavolilor și satanelor șansa de a provoca perturbări. Un diavol va fi întotdeauna un diavol, nu are umanitate, conștiință și rațiune – trebuie să-ți amintești mereu acest lucru! Toți non-credincioșii aparțin diavolilor și Satanei și nu trebuie să îi crezi! Să ne oprim aici cu părtășia despre acest subiect!

Înainte, când am avut părtășie despre felul în care trebuie urmărit adevărul, am vorbit despre două lucruri. Care a fost primul? (Renunțarea.) Unul dintre ele a fost renunțarea. Dar celălalt? (Dedicarea.) Dedicarea. Am vorbit despre primul, „renunțarea”, de trei ori. Despre ce am avut părtășie ultima dată? (Ultima dată, Dumnezeu a disecat motivele pentru care emoțiile negative de tulburare, anxietate și îngrijorare apar în oameni, din perspectiva dificultăților pe care le înfruntă și a atitudinii lor față de lucrarea lui Dumnezeu și de adevăr.) Există multe motive pentru care emoțiile negative de tulburare, anxietate și îngrijorare pot apărea, dar, în general, ele sunt provocate de motivul obiectiv că oamenii nu înțeleg adevărul. Aceasta este un motiv. Mai există unul, iar acela este motivul principal pentru care oamenii nu urmăresc adevărul. Când oamenii nu înțeleg sau nu urmăresc adevărul și nu au credință adevărată în Dumnezeu, atunci nu se supun cu adevărat și de aceea apar în ei tot felul de emoții negative. În viața de zi cu zi, din cauza dificultăților practice pe care oamenii le experimentează în viețile lor și a tuturor problemelor diferite pe care le întâmpină în gândirea lor, ei ajung să simtă tot felul de emoții negative în mediile lor obiective. Mai ales emoțiile negative de tulburare, anxietate și îngrijorare, despre care am vorbit data trecută, toate apar pentru că oamenii înfruntă tot felul de dificultăți și probleme legate de viețile lor trupești. Întrucât atunci când oamenii se confruntă cu aceste probleme, ei nu caută adevărul sau nu cred ceea ce spune Dumnezeu, cu atât mai puțin caută în cuvintele lui Dumnezeu adevărul pe care ar trebui să-l înțeleagă și să-l pună în practică, lucru care le-ar permite să renunțe la opiniile lor greșite, la gândurile și părerile lor greșite cu privire la aceste chestiuni, precum și să renunțe la modurile lor greșite de a trata și de a aborda aceste lucruri, zilele trec, timpul trece, iar diversele dificultăți cu care oamenii se confruntă în viața de zi cu zi generează tot felul de gânduri care tulbură și constrâng în adâncul inimilor lor. Fără știrea lor, aceste gânduri le provoacă sentimente de tulburare, anxietate și îngrijorare cu privire la viețile lor trupești și la toate problemele diferite cu care se confruntă. De fapt, atunci când oamenii n-au venit încă înaintea lui Dumnezeu sau nu înțeleg adevărul, aceste probleme îi vor provoca fiecărei persoane sentimente de tulburare, anxietate și îngrijorare, într-o măsură diferită – acest lucru nu poate fi evitat. Pentru cei care trăiesc în trup, orice li se întâmplă va provoca o anumită tulburare și le va afecta viețile și gândurile. Când această tulburare și acest efect devin mai mult decât pot îndura sau suporta sau atunci când instinctele, abilitățile și statutul lor social sunt insuficiente ca să-i mențină în picioare, ori să rezolve sau să îndepărteze aceste dificultăți, tulburarea, anxietatea și îngrijorarea vor apărea în mod natural în adâncul inimilor lor, se vor aduna acolo și aceste sentimente vor deveni starea lor normală. Să se frământe în legătură cu diverse lucruri, precum perspectivele de viitor, mâncarea, băutura, căsătoria, supraviețuirea în viitor sau sănătatea, vârsta înaintată, statul și reputația în societate este o stare împărtășită de toată omenirea, pe baza faptului că oamenii nu înțeleg adevărul și nu cred în Dumnezeu. Cu toate acestea, odată ce oamenii ajung să creadă în Dumnezeu, atunci când înțeleg puțin din adevăr, hotărârea lor de a urmări adevărul va deveni tot mai puternică. În felul acesta, dificultățile și problemele practice pe care le întâmpină se vor diminua treptat, iar emoțiile negative de tulburare, anxietate și îngrijorare vor scădea și se vor atenua puțin câte puțin – acesta este un lucru foarte natural. Asta pentru că, după ce oamenii au citit multe dintre cuvintele lui Dumnezeu și ajung să înțeleagă o parte din adevăr în credința lor în Dumnezeu, ei vor cântări și vor aborda mereu esența, originea și sursa problemelor pe care le întâmpină de-a lungul vieții conform cuvintelor lui Dumnezeu. La analiza finală, ei vor ajunge, în cele din urmă, să înțeleagă că soarta lor și toate aceste lucruri pe care le experimentează în viețile lor sunt în mâinile lui Dumnezeu și astfel vor înțelege, dintr-o perspectivă generală, că toate acestea sunt sub suveranitatea lui Dumnezeu și nimic nu depinde de ei. Prin urmare, cel mai ușor lucru pe care-l pot face oamenii este să se supună – să se supună rânduielilor și suveranității Cerului. Ei n-ar trebui să lupte împotriva sorții lor, ci, atunci când întâlnesc orice problemă, ar trebui să caute mereu, în mod pozitiv și activ, voia lui Dumnezeu și, de acolo, să găsească cea mai potrivită cale de a o rezolva – acesta este un lucru de bază pe care oamenii ar trebui să-l înțeleagă. Adică, după ce oamenii ajung să creadă în Dumnezeu, datorită adevărurilor pe care le înțeleg și pentru că se supun în principiu lui Dumnezeu, tulburarea, anxietatea și îngrijorarea lor scad treptat. Asta înseamnă că aceste emoții nu vor putea să-i vexeze atât de mult sau să-i facă să se simtă confunzi sau dezorientați sau să creadă că viitorul lor este sumbru și nesigur, făcându-i astfel să se simtă adesea tulburați, anxioși și îngrijorați cu privire la aceste lucruri. Dimpotrivă, întrucât au ajuns să creadă în Dumnezeu, să înțeleagă o parte din adevăr și să aibă un anumit discernământ și o oarecare înțelegere a tuturor felurilor de lucruri din viață sau să aibă o cale mai potrivită de a se ocupa de aceste lucruri, emoțiile lor negative de tulburare, anxietate și îngrijorare se vor diminua treptat. Cu toate acestea, deși crezi în Dumnezeu de mulți ani și ai ascultat multe predici, emoțiile tale negative de tulburare, anxietate și îngrijorare tot nu au fost eliminate sau diminuate – adică atitudinea ta față de modul în care ai privit oamenii și lucrurile, te-ai comportat și ai acționat, precum și gândurile și părerile tale și felul în care te-ai ocupat de lucruri înainte să ajungi să crezi în Dumnezeu nu s-au schimbat – asta înseamnă că, după ce ai ajuns să crezi în Dumnezeu, nu ai acceptat adevărul, nu l-ai dobândit sau nu l-ai folosit ca să rezolvi aceste probleme, după ce ai citit cuvintele lui Dumnezeu și ai ascultat predici, înlăturând astfel aceste emoții negative de tulburare, anxietate și îngrijorare. Dacă nu cauți niciodată adevărul pentru a înlătura aceste emoții negative, oare nu arată asta că ai o problemă? (Ba da.) Ce problemă arată? Crezi în Dumnezeu de mulți ani și crezi în continuare că viitorul tău este complet sumbru și trist. Deseori, tot te simți pustiit și neajutorat în inima ta, pierdut și fără o cale de a merge înainte. Nu știi încotro se îndreaptă viața ta și încă ai senzația că bâjbâi în ceață, fără o cale, fără o direcție înainte. Ce înseamnă asta? Înseamnă cel puțin că nu ai dobândit adevărul, nu-i așa? Și dacă nu ai dobândit adevărul, ce ai făcut în toți acești ani? Ai urmărit adevărul? (Nu.) Dacă, în timp ce ai renunțat la lucruri, te-ai sacrificat și ți-ai îndeplinit îndatoririle, nu ai urmărit adevărul și nu l-ai folosit ca să rezolvi probleme practice, ce ai făcut în tot acest timp? (Am lenevit și am făcut lucrurile de mântuială.) Există mulți oameni care-și îndeplinesc îndatoririle într-un mod neglijent, iar acești oameni, de fapt, muncesc. Muncitorii se mulțumesc să fie capabili să-și îndeplinească îndatoririle, să plătească un anumit preț și să sufere puțin, dar ei nu urmăresc adevărul. De aceea, după ce au crezut în Dumnezeu timp de mulți ani, ei nu s-au schimbat deloc. Acești oameni sunt, de fapt, muncitori și, dacă spunem ceea ce se spunea odinioară, putem zice că se implică în activități religioase. Uită-te la acele activități religioase din lumea religioasă – duminica, oamenii merg să se închine și să țină adunări, de obicei se roagă dimineața, spun rugăciunea, mulțumesc pentru toate, binecuvântează oamenii cu rugăciunile lor și, când văd alți oameni, spun: „Dumnezeu te binecuvântează, Dumnezeu te protejează.” Când văd un potențial candidat, ei predică Evanghelia și îi citesc un fragment din Biblie. Cei mai buni fac curat în biserică, iar atunci când vine un predicator, îl găzduiesc entuziaști în casele lor; când întâlnesc oameni în vârstă, care au dificultăți în viețile lor, ei îi ajută și le face plăcere s-o facă. Nu sunt toate acestea activități religioase? Să mănânce ouă de Paști, să sărbătorească Crăciunul și să cânte imnuri de Crăciun – acestea sunt activitățile în care se implică ei. Activitățile voastre de acum sunt ceva mai frecvente decât cele făcute de oamenii religioși. Mulți dintre voi vă părăsiți casele și vă îndepliniți îndatoririle cu normă întreagă. Vă faceți devoțiunile spirituale dimineața, o parte din lucrarea bisericii după-amiaza, mergeți regulat la adunări și citiți cuvintele lui Dumnezeu, iar înainte de a merge la culcare seara, vă rugați lui Dumnezeu și Îi cereți să vă protejeze, să vă dea un somn liniștit și să vă ferească de vise urâte, iar apoi faceți totul din nou în ziua următoare. Viețile voastre de zi cu zi sunt excepțional de regulate, dar și excepțional de insipide și plictisitoare. Nu dobândiți nimic și nu înțelegeți nimic vreme îndelungată, nu reflectați niciodată sau nu recunoașteți aceste emoții negative de bază și nici nu le-ați scos la iveală și nu le-ați îndepărtat. În timpul vostru liber sau când întâlniți un lucru care nu vă place în datoria voastră sau primiți un mesaj de acasă, care spune că părinții voștri nu se simt bine sau că s-a întâmplat un lucru nefericit, nu mai aveți chef să vă faceți datoria și deveniți slabi zile în șir. Când vă simțiți slabi, acele emoții negative, care s-au adunat în sinea voastră de mult timp, izbucnesc din nou. Te gândești la ele zi și noapte și te urmăresc ca niște umbre. Ba chiar există unii în sinea cărora gândurile și opiniile pe care le aveau înainte de a crede în Dumnezeu reizbucnesc brusc, atunci când se simt slabi și negativi și se gândesc: „Poate că ar fi fost mai bine dacă aș fi mers la facultate, dacă aș fi făcut vreo specializare și aș fi găsit un loc de muncă bun – aș fi putut chiar să mă căsătoresc până acum. Cutare coleg de-ai mei nu părea deloc special când eram la școală împreună, dar, când a absolvit, a mers la facultate. După ce și-a găsit un loc de muncă, a fost promovat, iar acum are o viață de familie fericită și perfectă. Are mașină și casă și duce o viață minunată.” Atunci când se gândesc la astfel de lucruri și cad în aceste stări negative, tot felul de emoții negative izbucnesc toate odată. Se gândesc la casă, la mamele lor, tânjesc după felul în care erau lucrurile înainte, iar lucrurile bune, rele, dureroase, fericite și de neuitat le inundă mintea și, când se gândesc la toate acestea, se întristează, iar ochii li se umplu de lacrimi. Ce arată toate acestea? Arată că modul în care trăiai și modul în care îți trăiai viața pot să apară din când în când și să-ți tulbure viața actuală și starea ei curentă. Aceste lucruri pot chiar să domine modul în care îți trăiești viața acum și atitudinea pe care o ai față de ea, precum și părerile pe care le ai despre lucruri. Ele îți deranjează și îți domină în mod constant viața. Acest lucru nu este intenționat din partea ta, ci mai degrabă este un caz în care te-ai împotmolit, în mod natural, în aceste emoții negative. În prezent, s-ar putea să crezi că nu ai aceste emoții, dar asta numai pentru că nu au sosit momentul și mediul potrivit. De îndată ce vor sosi momentul și mediul potrivit, atunci, în orice clipă și în orice loc, poți cădea pradă exact acelorași emoții. Atunci când cazi pradă acestor emoții, ești în pericol, în pericol de a reveni, oricând și oriunde, la modul tău de viață inițial și de a cădea sub stăpânirea gândurilor și viziunilor tale primare – acest lucru este foarte periculos. Acest pericol te poate priva oricând și oriunde de șansa și de speranța de a obține mântuirea și te poate îndepărta oricând și oriunde de calea credinței în Dumnezeu. Prin urmare, indiferent cât de puternice sunt acum hotărârea și dorința ta de a-ți îndeplini datoria sau oricât de profunde și înalte crezi că sunt adevărurile pe care le înțelegi sau oricât de mare este statura ta, atât timp cât gândurile tale, perspectiva ta asupra vieții, modul în care îți trăiești viața și dorința de a obține ceea ce vrei în viață nu se schimbă – toate acestea fiind sub influența acestor emoții – vei fi în pericol în orice moment și în orice loc; când poți fi devorat, copleșit și dus de aceste gânduri oricând și oriunde, ești în pericol. Prin urmare, nu trata cu superficialitate aceste emoții negative. În orice moment și în orice loc, ele pot să te priveze de șansa de a dobândi mântuirea și să ți-o distrugă, iar aceasta nu este o chestiune minoră.

Toate emoțiile negative ale oamenilor sunt provocate de diferitele lor gânduri, păreri, moduri și filosofii de viață satanice greșite. Există, de asemenea, unele lucruri care se întâmplă în viața ta reală, mai ales în momentele în care nu ești capabil să înțelegi clar esența acestor lucruri, poți să te sperii foarte ușor și să fii copleșit de felul cum par aceste lucruri și poți să aluneci foarte ușor spre confuzie, revenind astfel la vechile obiceiuri de viață; fără să știi, te vei proteja, Îl vei abandona pe Dumnezeu, vei abandona adevărul și vei folosi propriile metode și căi, pe care le crezi a fi cele mai tradiționale și de încredere pentru a căuta o cale de scăpare, un mod de trai și speranța de a continua să trăiești. Deși, în aparență, aceste emoții negative se prezintă ca simple emoții și, dacă le descriem în cuvinte, ele par subestimate când sunt luate literalmente și nu sunt atât de grave, unii oameni se agață strâns de aceste emoții negative și nu vor să le dea drumul, de parcă s-ar agăța de un pai care le va salva viața, și sunt strâns legați și încătușați de aceste lucruri. De fapt, faptul că sunt legați de aceste emoții negative este, în realitate, provocat de diversele căi pe care oamenii se bazează pentru a supraviețui, precum și de diversele gânduri și păreri care îi domină și diversele atitudini pe care le au față de viață și existență. Prin urmare, deși sentimentele de depresie, tulburare, anxietate, îngrijorare, inferioritate, ură și mânie și așa mai departe sunt toate negative, oamenii continuă să creadă că se pot baza pe aceste lucruri și doar atunci când alunecă înapoi spre aceste emoții se simt în siguranță, simt că s-au regăsit și că există. În realitate, faptul că oamenii se împotmolesc în aceste emoții merge în direcția opusă adevărului și se îndepărtează de el, precum și de modurile corecte de a gândi, de gândurile și părerile corecte și de atitudinea și perspectiva corectă asupra lucrurilor pe care Dumnezeu le spune să le aibă. Indiferent de emoția negativă pe care o experimentezi, cu cât te afunzi mai adânc în ea, cu atât vei fi mai înrobit de ea; cu cât ești mai înrobit de ea, cu atât vei simți nevoia să te protejezi; cu cât simți nevoia să te protejezi, cu atât vei spera să fii mai puternic, mai capabil și mai competent să câștigi oportunități de a trăi și să găsești diverse moduri de a trăi pentru a cuceri lumea, pentru a revendica victoria asupra tuturor dificultăților pe care le înfrunți în lume și pentru a depăși toate dificultățile și greutățile vieții. Cu cât te afunzi în aceste emoții, cu atât vrei, de fapt, să controlezi sau să rezolvi toate dificultățile cu care te întâlnești în viață. Nu-i așa? (Ba da, așa este.) Așadar, cum apar aceste gânduri ale omului? Să luăm căsătoria drept exemplu. Te simți tulburat, anxios și îngrijorat în legătură cu căsătoria, dar care anume este problema din spatele acestui lucru? De ce îți faci griji? De unde provine această îngrijorare? Provine din faptul că tu nu știi că această căsătorie este rânduită și guvernată de soartă și că e rânduită și guvernată de Cer. Neștiind acest lucru, vrei mereu să decizi singur lucrurile, să plănuiești, să propui și să complotezi, gândindu-te în mod repetat la lucruri precum: „Ce fel de partener ar trebui să caut? Cât de înalt ar trebui să fie? Cum ar trebui să arate? Ce fel de personalitate ar trebui să aibă? Ce nivel de educație? Din ce fel de familie ar trebui să provină?” Cu cât planurile tale sunt mai amănunțite, cu atât te frămânți mai mult, nu-i așa? Cu cât cerințele tale sunt mai mari și mai numeroase, cu atât te frămânți mai mult, nu-i așa? Și cu atât mai greu devine să găsești un partener, nu? (Ba da.) Când nu știi dacă cineva este potrivit sau nu pentru tine, dificultățile tale devin mai mari și, cu cât dificultățile tale devin mai mari, cu atât mai grave devin sentimentele tale de tulburare și anxietate, nu-i așa? Cu cât mai grave devin sentimentele tale de tulburare și anxietate, cu atât mai mult te acaparează aceste emoții. Așadar, cum rezolvi această problemă? Să spunem că înțelegi esența căsătoriei și calea corectă de a înainta și direcția în care să mergi – atunci care este abordarea corectă a căsătoriei? Spui: „Căsătoria este un eveniment major în viață și, indiferent ce aleg oamenii, totul a fost predestinat cu mult timp în urmă. Dumnezeu a poruncit și a rânduit demult cine va fi soțul tău sau soția ta și cum va fi el sau ea. Oamenii nu trebuie să se pripească sau să se bazeze pe închipuirile lor, cu atât mai puțin pe preferințele lor. Să te bazezi pe închipuirile și preferințele tale și să te pripești sunt toate manifestări ale ignoranței și nu sunt în acord cu realitatea. Oamenii nu trebuie să își lase fanteziile să o ia razna și toate închipuirile sunt contrare realității. Cel mai practic lucru de făcut este să lași aceste lucruri să-și urmeze cursul natural și să aștepți persoana pe care Dumnezeu a rânduit-o pentru tine.” Așadar, având această teorie și această înțelegere practică drept fundament, cum ar trebui să practici în legătură cu această chestiune? Ar trebui să ai credință, să aștepți vremea lui Dumnezeu și rânduiala Lui. Dacă Dumnezeu îți rânduiește un partener potrivit în această viață, acesta va apărea la momentul potrivit, în locul potrivit și în mediul potrivit. Asta se va întâmpla când condițiile vor fi adecvate și tot ce trebuie să faci este să cooperezi în această chestiune într-un astfel de moment, loc și mediu. Singurul lucru pe care poți să-l faci este să aștepți – așteaptă acest moment, așteaptă acest loc, așteaptă acest mediu, așteaptă ca această persoană să apară, așteaptă ca toate acestea să se întâmple, fiind nici activ, nici pasiv, ci doar așteptând ca aceste lucruri să se întâmple și să sosească. Ce vreau să spun prin „așteaptă”? Vreau să spun că trebuie să ai o atitudine supusă, să nu fii nici activ, nici pasiv; această atitudine este una de căutare și supunere, fără stăruință. Odată ce ai adoptat acest tip de atitudine, oare te vei mai simți tulburat, anxios și îngrijorat față de căsătorie? (Nu.) Planurile, închipuirile, dorințele, predilecțiile tale individuale și toată gândirea ta ignorantă, care este contrară faptelor, dispar. Inima ta este atunci calmă și nu mai simți emoții negative față de chestiunea căsătoriei. Te simți relaxat, eliberat și degajat în legătură cu această chestiune și lași lucrurile să-și urmeze cursul normal. Odată ce ajungi să ai atitudinea corectă, tot ceea ce faci și tot ceea ce exprimi devine rațional și adecvat. Emoțiile care se manifestă în mod firesc din umanitatea ta normală nu pot fi tulburare, anxietate și îngrijorare, ci sunt sentimente pașnice și stabile. Emoțiile nu sunt deprimante sau radicale – doar așteaptă! În inima ta, singura cale de a practica și atitudinea privind această chestiune sunt de a aștepta și a te supune: „Vreau să mă supun tuturor rânduielilor lui Dumnezeu pentru mine. Nu am nicio cerință sau plan personal.” Oare n-ai renunțat atunci la aceste emoții negative? Și nu este așa că aceste emoții nu vor apărea? Chiar dacă le-ai simți, oare, după aceea, nu ai renunța treptat la ele? Așadar, ce fel de proces este procesul de renunțare la aceste emoții negative? Este o manifestare a urmăririi adevărului? Arată atât că urmărești adevărul, cât și că îl practici. Rezultatul final obținut prin urmărirea adevărului este acela de a-l practica – se implementează prin practicarea adevărului. Când atingi nivelul de practicare a adevărului, tulburarea, anxietatea și îngrijorarea nu te vor mai urmări ca niște umbre; ele vor fi fost complet îndepărtate din adâncul inimii tale. Este procesul de îndepărtare a acestor emoții acela de renunțare? (Da.) Practicarea adevărului este atât de simplă. Este ușoară? Practicarea adevărului este o transformare a gândurilor și părerilor și, mai mult decât atât, este o transformare a atitudinii față de lucruri. Pentru a renunța la o simplă emoție negativă, trebuie să practici și să parcurgi aceste procese. Mai întâi treci printr-o transformare a gândurilor și părerilor, apoi printr-o transformare a atitudinii față de practicare, înainte de a trece printr-o transformare a modului în care practici, a principiilor de practicare și a căii de practicare. Nu vei fi renunțat atunci la acea emoție negativă? E atât de simplu. Rezultatul final pe care-l obții prin „renunțare” este că nu mai ești perturbat, uluit și controlat de această emoție negativă și, în același timp, nu mai ești bântuit de tot felul de gânduri și păreri negative provocate de această emoție negativă. Astfel, vei trăi relaxat, liber și degajat. Desigur, să te simți relaxat, liber și eliberat sunt doar sentimente umane – beneficiul real pe care îl câștigă cu adevărat oamenii este că ajung să înțeleagă adevărul. Baza existenței omului este adevărul și cuvintele lui Dumnezeu. Dacă oamenii se bazează pe închipuirile lor ca să trăiască diverse emoții negative pentru a se proteja, dacă se bazează pe ei înșiși și pe propriile abilități, mijloace și metode de autoapărare și merg pe propria cale, atunci se vor fi îndepărtat de adevăr și de Dumnezeu și vor ajunge, în mod firesc, să trăiască sub puterea Satanei. Prin urmare, când înfrunți aceleași dificultăți și situații, ar trebui să ai înțelegere în inima ta și, în mod natural, te vei gândi: „Nu trebuie să-mi fac griji în legătură cu aceste lucruri. Nu are sens să mă îngrijorez. Oamenii inteligenți și înțelepți se vor baza pe Dumnezeu și îi vor încredința toate aceste lucruri Lui, se vor supune suveranității Sale, vor aștepta toate lucrurile pe care le rânduiește și timpul, locul, persoana sau lucrul rânduit de El. Ceea ce ar trebui și poate să facă omul este doar să coopereze și să se supună – aceasta este cea mai rațională alegere.” Desigur, dacă nu faci asta și nu practici în felul acesta, atunci tot ceea ce rânduiește Dumnezeu tot se va întâmpla în final – nicio persoană, niciun eveniment și nicio situație nu pot fi schimbate prin voia omului. Tulburarea, anxietatea și îngrijorarea omului sunt doar un sacrificiu neînsemnat, sunt doar gânduri nesăbuite și manifestări ignorante ale omului. Oricât de profunde sau grave sunt sentimentele tale de tulburare, anxietate și îngrijorare sau oricât de temeinic cântărești o chestiune, în cele din urmă, toate sunt în zadar și trebuie să scapi de ele. Faptele și rezultatele finale nu pot fi schimbate prin voia omului. În final, omul trebuie să trăiască sub suveranitatea și rânduielile lui Dumnezeu; nimeni nu poate schimba aceste lucruri și nimeni nu se poate elibera de ele. Nu este așa? (Ba da.)