Diversele subiecte despre care avem părtășie se referă la chestiuni practice din viața de zi cu zi. După ce ascultați acest conținut, nu simțiți că adevărul nu este gol, nu este un slogan, un fel de teorie sau, mai ales, un tip de cunoștințe? Cu ce are legătură adevărul? (Are legătură cu viața noastră reală.) Adevărul este legat de viața reală, de diversele evenimente care se petrec în viața reală. Abordează toate aspectele vieții omenești, diversele probleme pe care le întâmpină oamenii în viața de zi cu zi și, mai ales, țelurile urmărite de ei și căile pe care merg. Niciunul dintre aceste adevăruri nu este gol și, cu siguranță, ele nu sunt dispensabile; toate sunt esențiale pentru oameni. În viața de zi cu zi, când vine vorba de anumite chestiuni practice, dacă poți aborda, rezolva și gestiona aceste lucruri pe baza adevărurilor-principii despre care avem părtășie, atunci pătrunzi în adevărul-realitate. Dacă, în viața ta de zi cu zi, te agăți de gândurile și punctele tale de vedere inițiale în privința acestor chestiuni referitoare la adevăr și nu te schimbi, dacă abordezi aceste chestiuni din perspectiva ta umană, iar principiile și baza pentru modul în care privești aceste lucruri nu au nicio legătură cu adevărul, atunci în mod evident nu ești o persoană care pătrunde în adevărul-realitate, nici care urmărește adevărul. Indiferent despre ce aspect al adevărului avem părtășie, toate subiectele implicate se referă la corectarea și îndreptarea gândurilor, punctelor de vedere, noțiunilor și închipuirilor greșite pe care le au oamenii în diverse chestiuni, astfel încât să poată avea gânduri și puncte de vedere corecte privind diversele chestiuni cu care intră în contact în viața cotidiană și să poată privi aceste lucruri care se întâmplă în viața reală din perspectivele și punctele de vedere corecte, apoi să folosească adevărul drept criteriul lor pentru a le rezolva și gestiona. Ascultarea predicilor nu are legătură cu înzestrarea cu doctrine sau cunoștințe, cu lărgirea orizontului cuiva sau dobândirea de informații – are legătură cu înțelegerea adevărului. Scopul înțelegerii adevărului nu este de a îmbogăți gândurile sau spiritul cuiva sau de a îmbogăți umanitatea cuiva, ci de a le permite oamenilor să nu se desprindă de viața reală în timp ce merg pe calea credinței în Dumnezeu și, oricând întâmpină diverse lucruri în viața de zi cu zi, de a privi oamenii și lucrurile, de a se comporta și acționa având cuvintele lui Dumnezeu drept bază și adevărul drept criteriu. Dacă asculți predici de atât de mulți ani și ai făcut progrese în domeniul doctrinei și al cunoștințelor și te simți îmbogățit spiritual, iar gândurile tale au devenit mai elevate, dar când întâmpini multe lucruri în viața de zi cu zi, tot nu le poți privi din perspectiva corectă, nici nu poți practica în mod perseverent, privind oamenii și lucrurile, comportându-te și acționând potrivit adevărurilor-principii, atunci, în mod clar, nu urmărești adevărul, nici nu pătrunzi în adevărul-realitate. Și mai grav, nu ai ajuns încă în punctul de a te supune adevărului, de a te supune lui Dumnezeu sau de a te teme de El. Desigur, se poate confirma foarte clar că nu ai pornit pe calea mântuirii. Nu este așa? (Ba da.)

Pe baza staturii voastre reale și a circumstanțelor din acest moment, în ce aspecte simțiți că ați pătruns în adevărul-realitate? În ce aspecte aveți speranța mântuirii? În ce domenii trebuie încă să pătrundeți în adevărul-realitate, dar sunteți foarte departe de standardul mântuirii? Puteți evalua asta? (În situațiile în care antihriștii și oamenii răi tulbură lucrarea bisericii, dăunând intereselor casei lui Dumnezeu, îmi lipsește simțul dreptății și loialitatea autentică față de Dumnezeu. Nu sunt capabil să mă ridic și să apăr interesele casei lui Dumnezeu și nu am o mărturie în aceste chestiuni cruciale. În această privință, sunt în mod clar foarte departe de standardul mântuirii.) Aceasta e o problemă reală. Haideți să o discutăm mai detaliat. Pe lângă recunoașterea staturii voastre în ceea ce privește deslușirea și respingerea antihriștilor, în alte privințe, ce lucruri întâlnite în viața ta cotidiană te fac să simți că nu ai pătruns în realitate, că nu poți să practici conform adevărurilor-principii și că, deși înțelegi doctrine, tot îți lipsește claritatea ceea ce privește adevărul, nu ai o cale clară și nu știi cum să te pui în acord cu intențiile lui Dumnezeu sau cum să respecți principiile? (După ce mi-am făcut datoria atât de mulți ani, credeam că pot să-mi părăsesc familia, să-mi abandonez cariera și să renunț într-o oarecare măsură la sentimentele față de părinții și rudele mele. Totuși, am întâlnit ocazional anumite situații în viața reală care m-au făcut să-mi dau seama că încă am sentimente în sufletul meu și că vreau să fiu alături de părinții mei, având grijă de ei și îndeplinindu-mi obligațiile filiale. Dacă nu sunt capabilă să fac asta, simt că le rămân datoare. Ascultând părtășia recentă a lui Dumnezeu despre faptul că părinții nu sunt creditorii noștri, am realizat că nu înțeleg acest aspect al adevărului și că nu m-am supus adevărului sau lui Dumnezeu.) Cine ar dori să continue? Nu vă confruntați cu dificultăți în viața voastră de zi cu zi? Sau trăiți într-un vid și nu întâmpinați niciodată nicio problemă? Vă confruntați cu dificultăți când vă îndepliniți îndatoririle? Sunteți vreodată superficiali? (Da.) Vă complăceți vreodată în comoditate și confort trupesc? Munciți pentru faimă și statut? Sunteți adesea îngrijorați sau neliniștiți în legătură cu perspectivele și viitoarele voastre căi? (Da.) Atunci cum vă ocupați de aceste situații când vă confruntați cu ele? Sunteți capabili să folosiți adevărul pentru a le rezolva? Vă agățați de un plan de rezervă când sunteți promovați și vă faceți griji în legătură cu perspectivele și destinația voastră, Îl înțelegeți greșit și Îl învinovățiți pe Dumnezeu sau vă mândriți cu toate calificările voastre când sunteți eliberați din funcție – aveți aceste probleme? (Da.) Cum gestionați și rezolvați aceste situații când le întâmpinați? Îți urmezi dorințele egoiste sau poți să susții adevărurile-principii, să te răzvrătești împotriva trupului și să te răzvrătești împotriva firii tale corupte pentru a practica adevărul? (Dumnezeule, oricând întâmpin aceste situații, înțeleg doctrinar că nu ar trebui să acționez conform preferințelor trupului sau firii mele corupte. Uneori mă apasă conștiința, mă simt copleșit de reproșuri și fac unele schimbări în comportamentul meu. Dar asta nu se întâmplă pentru că punctele mele de vedere privind aceste chestiuni s-au schimbat sau pentru că sunt în stare să practic adevărul. Uneori, dacă dorințele mele egoiste sunt relativ puternice și simt că această dificultate e prea mare, chiar dacă am o explozie de energie, tot nu pot practica. În acel punct, îmi urmez firea coruptă și nu rămâne nici măcar comportamentul exterior bun.) Ce fel de situație este aceasta? Până la urmă, practici adevărul și mărturisești ferm sau dai greș? (Dau greș.) Reflectezi după aceea și ai remușcări? Poți face îmbunătățiri când te confrunți din nou cu situații similare? (După ce dau greș, mă simt puțin neliniștit în conștiința mea și, când mănânc și beau cuvintele lui Dumnezeu, le pot raporta la persoana mea, dar data viitoare când mă confrunt cu aceste situații, aceeași fire coruptă iese în continuare la iveală. Sunt relativ puține progrese în această privință.) Nu se află cei mai mulți oameni în această stare? Cum priviți această chestiune? Oricând întâlnesc situații similare, prin modurile în care le gestionează oamenii, exceptând îmbunătățirea comportamentului datorită efectului conștiinței lor sau faptul că, în funcție de situațiile și stările lor din acel moment și de diferitele lor stări de dispoziție, comportamentul lor este uneori relativ nobil și uneori relativ josnic – exceptând aceste lucruri, practica lor nu are nicio legătură cu adevărul. Care e problema aici? Reprezintă ea statura unei persoane? Ce tip de statură este? Este vorba de o statură mică sau de slăbiciune, o deficiență în umanitatea lor sau o manifestare a nepracticării adevărului? Ce este? (O statură mică.) Când cineva are o statură mică, nu poate practica adevărul și, întrucât nu poate practica adevărul, statura sa este mică. Cât de mică este? Înseamnă că încă nu ai dobândit adevărul în această privință. Ce înseamnă faptul că nu ai dobândit încă adevărul? Înseamnă că nu au devenit încă viața ta cuvintele lui Dumnezeu; acestea încă sunt un fel de text, o doctrină sau un argument pentru tine. Nu ți s-au întipărit încă în minte sau nu au devenit viața ta. În consecință, aceste așa-numite adevăruri pe care le înțelegi sunt doar un tip de doctrină sau slogan. De ce spun asta? Pentru că nu poți transforma această doctrină în realitatea ta. Când întâmpini lucruri în viața de zi cu zi, nu le abordezi conform adevărului; continui să le abordezi conform firii corupte a Satanei și sub influența conștiinței. Așa că, în mod evident, în cel mai bun caz, nu deții adevărul în această chestiune și nu ai obținut viața. Faptul că nu ai obținut viața înseamnă că nu ai viață; faptul că nu ai viață înseamnă, în această chestiune, că nu ai fost deloc mântuit și încă trăiești sub puterea Satanei. Indiferent dacă ceea ce practici sub influența conștiinței este un comportament bun sau un tip de manifestare, asta nu reprezintă viața; este doar o manifestare a umanității normale. Dacă la această manifestare se adaugă influența conștiinței, este cel mult un tip de comportament bun. Dacă factorul principal nu este conștiința, ci firea coruptă a cuiva, atunci acest comportament nu poate fi considerat bun; este firea coruptă dezvăluită. Așadar, în ce chestiuni ați transformat deja adevărul în realitate și ați obținut viața? În ce chestiuni nu ați dobândit încă adevărul, nu l-ați transformat în viața voastră și nu ați făcut încă din el realitatea voastră? Cu alte cuvinte, în ce chestiuni trăiești cuvintele lui Dumnezeu, considerându-le criteriile tale și în ce chestiuni nu ai procedat încă astfel? Calculează câte există. Dacă le-ai calculat pe toate, dar, din păcate, nu există nici măcar o chestiune în care ai acționat sau ai trăit pe baza cuvintelor lui Dumnezeu, ci ai acționat în schimb conform impulsivității, noțiunilor, preferințelor sau dorințelor tale trupești, ori firii tale corupte, atunci care va fi rezultatul final? Rezultatul va fi rău, nu-i așa? (Da.) Până în ziua de azi, ați ascultat predici mulți ani, lepădându-vă de familia voastră, abandonându-vă cariera, suferind greutăți și plătind prețul. Dacă acesta este rezultatul, e un motiv de fericire și sărbătoare sau un motiv de tristețe și îngrijorare? (De tristețe și îngrijorare.) O persoană care nu transformă adevărul în realitate, care nu consideră cuvintele lui Dumnezeu drept viața sa, ce fel de persoană este? Nu este o persoană care trăiește pe deplin sub controlul firii corupte a Satanei, care nu poate vedea speranța mântuirii? (Ba da.) V-ați gândit vreodată la aceste întrebări când citiți în mod obișnuit cuvintele lui Dumnezeu și vă examinați pe voi înșivă? Majoritatea oamenilor nu s-au gândit, nu-i așa? Cei mai mulți doar își spun în sinea lor: „Am început să cred în Dumnezeu la șaptesprezece ani, iar acum am patruzeci și șapte. Cred în Dumnezeu de atât de mulți ani și am fost urmărit de mai multe ori, dar El m-a protejat și m-a ajutat să scap. Am trăit în peșteri și în colibe de paie, am îndurat zile și nopți fără mâncare și am rezistat atât de multe ore fără somn. Am îndurat atât de multă suferință și am fugit foarte mulți kilometri, totul ca să-mi realizez datoria, să-mi fac treaba și să-mi îndeplinesc misiunea. Speranța mea de mântuire e atât de mare, am început deja să merg pe calea mântuirii. Sunt atât de norocos! Cu adevărat, Slavă Ție, Dumnezeule! Acesta e harul Său! Nu eram bun de nimic în ochii lumii laice, nimeni nu dădea doi bani pe mine și nu m-am considerat niciodată special, dar, deoarece Dumnezeu m-a înălțat, m-a ridicat – pe nevoiașul de mine – din mormanul de gunoi, am fost pus pe calea mântuirii, oferindu-mi onoarea de a-mi face datoria în casa Lui. El m-a înălțat și mă iubește! Acum înțeleg atât de mult adevăr și lucrez de atât de mulți ani. E un lucru cert că-mi voi primi recompensa în viitor. Cine ar putea să mă priveze de ea?” Dacă acestea ar fi singurele lucruri la care v-ați putea gândi când vă examinați, nu ar fi problematic? (Ba da.) Spuneți-Mi, credeți în Dumnezeu de atâția ani, ați suferit atât de mult, ați călătorit foarte departe și ați făcut atât de multă lucrare. De ce, după o credință atât de îndelungată, unii oameni au fost mutați acum în Grupul B? De ce mulți conducători și lucrători trebuie acum să înapoieze ofrandele și să poarte povara datoriilor? Ce se întâmplă? Nu au fost deja mântuiți? Nu dețin deja adevărul și nu au obținut viața? Unii oameni s-au considerat stâlpii și pietrele de temelie ale casei lui Dumnezeu, s-au crezut talente rare aici. Cum stau lucrurile acum? Dacă atât de mulți ani de suferință și de plătit un preț i-ar fi determinat să primească viața și să dețină adevărul-realitate, să se supună cuvintelor lui Dumnezeu, să aibă frică adevărată față de El și să îndeplinească cu loialitate îndatoriri, ar fi fost demiși sau mutați acești oameni în Grupul B? Ar fi fost împovărați cu datorii sau ar fi primit o penalizare însemnată? Ar fi apărut aceste probleme? E de-a dreptul rușinos, nu-i așa? (Da.) V-ați gândit vreodată care este problema? Suferința pe care o poate îndura o persoană sau prețul pe care îl plătește pentru credința sa în Dumnezeu nu este un semn al mântuirii sale sau al intrării în adevărul-realitate, nici nu este un semn că persoana are viață. Atunci, care este semnul deținerii vieții și adevărului-realitate? În termeni generali, dacă o persoană poate practica adevărul și gestiona chestiunile conform principiilor; mai exact, dacă o persoană privește oamenii și lucrurile, se comportă și acționează având adevărurile-principii, dacă poate acționa conform adevărurilor-principii. În realizarea îndatoririlor tale, dacă poți să te birui pe tine însuți, să înduri suferință și să plătești prețul în tot ceea ce faci, dar, din nefericire, nu ești capabil să obții cel mai important aspect, și anume, nu poți să susții adevărurile-principii; dacă, indiferent ce faci, ții mereu cont de interesele proprii, cauți mereu o cale de scăpare pentru tine, vrei mereu să te protejezi; și dacă nu susții niciodată adevărurile-principii, iar cuvintele lui Dumnezeu către tine sunt o simplă doctrină, atunci nici măcar să nu te întrebi dacă valorezi ceva sau dacă viața ta are sau nu valoare; în cel mai important aspect, nu ai viață. O persoană fără viață este cea mai demnă de milă. Să crezi în Dumnezeu și, totuși, să nu intri în adevărul-realitate, să nu obții viața sunt lucruri care țin de cel mai jalnic tip de persoană și sunt cele mai deplorabile. Nu este așa? (Ba da.) Nu vă cer să fiți capabili să practicați potrivit adevărurilor-principii în orice privință, dar cel puțin în îndeplinirea îndatoririlor tale importante și în chestiunile însemnate din viața ta de zi cu zi, care au legătură cu principiile, ar trebui să fii în stare să acționezi conform adevărurilor-principii. Trebuie cel puțin să atingi acest standard ca să vezi speranța mântuirii în tine. Dar, deocamdată, nu v-ați ridicat nici la nivelul celei mai importante cerințe, nu ați îndeplinit nimic din ea. Aceasta este o problemă foarte deplorabilă și profund îngrijorătoare.

În primii trei ani de credință în Dumnezeu, oamenii sunt fericiți și plini de veselie. Se gândesc în fiecare zi la primirea binecuvântărilor și la obținerea unei destinații minunate. Consideră că bunele comportamente exterioare, de exemplu, să sufere pentru Dumnezeu, să alerge de colo până colo și să-i ajute pe alții mai mult, să facă mai multe fapte bune și să ofere mai mulți bani, sunt lucruri pe care credincioșii în Dumnezeu ar trebui să le facă. După ce cred în Dumnezeu timp de trei până la cinci ani, deși înțeleg unele doctrine, oamenii tot cred în El conform propriilor noțiuni și închipuiri. Ei trăiesc pe baza bunelor comportamente, a conștiinței lor și a bunei umanități, în loc să trăiască în conformitate cu adevărurile-principii sau să transforme cuvintele lui Dumnezeu în viața lor și în criteriul după care privesc oamenii și lucrurile și după care se comportă și acționează. Ce cale urmează astfel de oameni? Nu este calea pe care a urmat-o Pavel? (Ba da.) Nu vă aflați în prezent în această stare? Dacă vă aflați mai tot timpul în această stare, este atunci util să ascultați atât de multe predici? Indiferent de tipul de predici pe care îl asculți, nu asculți pentru a înțelege adevărul sau a privi oamenii și lucrurile și a te comporta și acționa pe baza adevărurilor-principii în viața ta de zi cu zi, în schimb asculți de dragul de a-ți îmbogăți lumea spirituală și experiențele umane. În acest caz, nu e nevoie să le asculți, nu-i așa? Unii spun: „Nu merge să nu ascult predici. Dacă nu ascult predici, îmi lipsește entuziasmul în credința mea în Dumnezeu și nu am entuziasm sau motivație când vine vorba să-mi îndeplinesc datoria. Dacă ascult din când în când predici, am puțin entuziasm în credința mea, mă simt puțin mai împlinit și mai bogat, iar apoi, când întâmpin vreo dificultate sau negativitate în datoria mea, am puțină motivație și nu devin negativist în cea mai mare parte a timpului.” Ascultarea predicilor are menirea de a obține acest efect? Majoritatea oamenilor care au ascultat predici de-a lungul anilor nu părăsesc biserica, oricum ar fi emondați, disciplinați sau certați. Obținerea acestui efect are o legătură sigură cu ascultarea predicilor, dar ceea ce vreau să văd nu e doar faptul că flacăra pâlpâitoare din inima voastră se reaprinde după ce ascultați fiecare predică. Nu e vorba doar despre asta. Simplul entuziasm este inutil. Entuziasmul nu ar trebui folosit pentru a face rău sau a încălca adevărurile-principii. Entuziasmul are rolul să te facă să urmărești adevărul având într-o măsură mai mare un țel și o direcție – ar trebui să tinzi către adevărurile-principii și să le practici. Așadar, poate ascultarea predicilor să obțină acest efect? După fiecare predică, e ca și cum ar exista o flacără în inima ta, ca și cum te-ai fi încărcat cu electricitate sau ți s-ar fi insuflat aer. Te simți din nou încărcat cu entuziasm, știi spre ce domeniu ar trebui să te îndrepți în continuare, fără să fii vreodată delăsător sau negativist și fiind arareori slab. Totuși, aceste manifestări nu sunt condiții pentru dobândirea mântuirii. Există mai multe condiții pentru dobândirea ei: mai întâi, trebuie să fii dispus să citești cuvintele lui Dumnezeu și să asculți predici; apoi, iar aceasta e și cea mai importantă condiție, indiferent ce probleme mari sau mici întâmpini în viața ta de zi cu zi, mai ales probleme referitoare la îndeplinirea datoriei tale și la lucrarea majoră a casei lui Dumnezeu, trebuie să fii capabil să cauți adevărurile-principii, în loc să acționezi pe baza ideilor proprii, făcând orice dorești sau fiind arbitrar și nechibzuit. Scopul pentru care am părtășie neobosit cu voi despre adevăr și pentru care explic principiile diverselor chestiuni, precum aceasta, nu este să vă determin să faceți imposibilul, să vă împing dincolo de capacitățile voastre sau să vă determin, pur și simplu, să fiți entuziasmați. În schimb, este să vă fac să înțelegeți mai exact intențiile lui Dumnezeu, să înțelegeți principiile și baza pentru a face diverse lucruri, precum și modul în care ar trebui să se poarte oamenii pentru a satisface intențiile lui Dumnezeu, fără să acționeze pe baza firilor, gândurilor și punctelor lor de vedere corupte sau a cunoștințelor lor când se confruntă cu probleme, ci înlocuind aceste lucruri cu adevărurile-principii. Acesta este unul dintre modurile principale în care Dumnezeu îi mântuiește pe oameni. Scopul este să poți lua cuvintele lui Dumnezeu drept baza și principiile tale în tot ceea ce întâmpini, iar cuvintele Sale să stăpânească în orice chestiune. Altfel spus, scopul este să fii capabil să gestionezi și să rezolvi fiecare problemă pe baza cuvintelor lui Dumnezeu, în loc să te bazezi pe intelectul și preferințele umane sau să le abordezi conform gusturilor, ambițiilor și dorințelor omenești. Prin această modalitate de predicare și părtășie despre adevăr, cuvintele lui Dumnezeu și adevărul se întipăresc în mintea oamenilor, îngăduindu-le să aibă viață acolo unde adevărul este realitatea lor. Acesta e semnul mântuirii. Indiferent cu ce lucruri vă confruntați, ar trebui să depuneți mai mult efort pentru adevărurile-principii și cuvintele lui Dumnezeu. Acesta e tipul de persoană care urmărește mântuirea și e înțeleaptă. Cei care depun mereu eforturi pentru comportamentele exterioare, formalități, doctrine și sloganuri sunt oameni nesăbuiți și nu sunt cei care urmăresc mântuirea. Nu v-ați gândit niciodată sau v-ați gândit rareori la astfel de lucruri până acum, prin urmare, când vine vorba de aceste aspecte ale practicării adevărurilor-principii, mintea voastră este practic goală. Nu credeți că acest aspect e important, așa încât, de fiecare dată când înfruntați situații care implică adevărurile-principii, mai ales când vine vorba de anumite situații însemnate, când vă confruntați cu antihriști sau oameni răi care tulbură și perturbă lucrarea bisericii, sunteți mereu foarte pasivi. Nu știți cum să gestionați aceste chestiuni și le abordați pe baza motivelor și sentimentelor voastre egoiste. Nu sunteți în stare să vă ridicați pentru a apăra lucrarea bisericii și, în cele din urmă, sfârșiți mereu prin a eșua și prin a încheia chestiunea cu nepăsare și în pripă. Dacă aceste chestiuni nu sunt investigate, vei reuși să o scoți cumva la capăt. Dacă au loc investigații pentru a afla cine e responsabil, s-ar putea să fii înlăturat din funcție sau să ți se încredințeze altă datorie; sau, mai rău, s-ar putea să fii trimis în Grupul B, iar unii oameni ar putea fi chiar îndepărtați. Sunt aceste finaluri cele pe care doriți să le vedeți? (Nu.) Dacă, într-o zi, chiar veți fi înlăturați din funcție sau veți fi opriți din a vă face datoria ori, într-un caz mai grav, dacă veți fi trimiși într-o biserică obișnuită sau în Grupul B, veți reflecta asupra voastră? „Oare am crezut în Dumnezeu doar ca să ajung aici? Am renunțat la slujba, perspectivele și familia mea și am sacrificat atât de multe doar ca să fiu aruncat în Grupul B sau să fiu îndepărtat? Am crezut în Dumnezeu ca să mă opun Lui? Cu siguranță n-ar trebui să fie acesta scopul credinței mele în Dumnezeu, nu-i așa? Atunci pentru ce cred în Dumnezeu? N-ar trebui să cuget la asta? Lăsând deoparte credința în Dumnezeu pentru a-I satisface intențiile, deocamdată, ar trebui cel puțin să obțin viața și să pătrund în adevărul-realitate. Ar trebui cel puțin să fiu capabil să-mi dau seama care aspect al cuvintelor lui Dumnezeu și al adevărului a devenit viața mea. Ar trebui să mă pot baza pe adevăr ca să trăiesc și să triumf asupra Satanei și asupra firilor mele corupte și ar trebui să fiu capabil să mă răzvrătesc împotriva propriului trup și să renunț la noțiunile mele. Când se abat lucruri asupra mea, ar trebui să susțin necondiționat adevărurile-principii. N-ar trebui să acționez conform firilor mele corupte, ci să acționez fără piedici și în mod natural potrivit cuvintelor lui Dumnezeu, fără vreo dificultate sau vreun obstacol. Ar trebui să simt profund că adevărul și cuvintele lui Dumnezeu s-au întipărit deja în mintea mea, au devenit viața mea și o parte din umanitatea mea. Acesta este un lucru plăcut și e ceva ce merită sărbătorit.” Vă simțiți în mod obișnuit așa? Când cântăriți suferința pe care ați îndurat-o și prețul pe care l-ați plătit în credința voastră în Dumnezeu de-a lungul anilor, vă simțiți minunat în inima voastră, simțiți că există speranță pentru mântuirea voastră și că ați gustat dulceața înțelegerii adevărului și sacrificiului pentru Dumnezeu. Ați simțit sau experimentat astfel de lucruri? Dacă nu, ce ar trebui să faceți? (Să începem să urmărim adevărul în mod serios de acum înainte.) Să începeți să-l urmăriți în mod serios de acum înainte – dar cum ar trebui să-l urmăriți? Trebuie să reflectați la aspectele în care vă răzvrătiți adesea împotriva lui Dumnezeu. El ți-a rânduit fără încetare circumstanțe, ca să-ți dea o lecție, să te schimbe prin aceste chestiuni, să-I asimilezi cuvintele, să te facă să pătrunzi într-un aspect al adevărului-realitate și să te împiedice să trăiești după firea coruptă a Satanei în chestiunile respective, trăind în schimb conform cuvintelor lui Dumnezeu, astfel încât cuvintele Sale să se întipărească în mintea ta și să devină viața ta. Dar tu te răzvrătești deseori împotriva lui Dumnezeu în aceste chestiuni, nu te supui Lui și nici nu accepți adevărul, nu-I consideri cuvintele drept principii pe care ar trebui să le urmezi și nu trăiești cuvintele Sale. Acest lucru e dureros pentru Dumnezeu și, în repetate rânduri, îți pierzi ocazia de a fi mântuit. Așadar, cum ar trebui să te schimbi? Începând de azi, în problemele pe care poți să le recunoști prin reflecție și să le simți clar, ar trebui să te supui orchestrării lui Dumnezeu, să-I accepți cuvintele drept adevăr-realitate și drept viață și să schimbi modul în care trăiești. Când întâmpini astfel de situații, ar trebui să te răzvrătești împotriva trupului tău și a preferințelor tale și să acționezi potrivit adevărurilor-principii. Nu e aceasta calea de practicare? (Ba da.) Dacă doar intenționezi să urmărești cu sinceritate pe viitor, dar nu ai o cale concretă de practicare, nu e deloc bine. Dacă ai această cale concretă de practicare și ești dispus să te răzvrătești împotriva trupului tău și să o iei de la capăt în acest mod, atunci încă există speranță pentru tine. Dacă nu ești dispus să practici astfel și, în schimb, te agăți de aceleași căi vechi, nerenunțând la vechile idei și trăind după firile tale corupte, atunci nu mai avem nimic altceva de spus. Dacă te mulțumești să fii doar un muncitor, ce altceva mai e de spus? Chestiunea mântuirii n-are nicio legătură cu tine și nu ești interesat de ea, prin urmare, nu mai avem ce discuta. Dacă ești într-adevăr dispus să urmărești adevărul și mântuirea, primul pas este să începi prin a te elibera de firile tale corupte, de gândurile, noțiunile și acțiunile tale false. Acceptă mediile pe care ți le-a rânduit Dumnezeu în viața ta de zi cu zi, îmbrățișează examinarea atentă, testarea, mustrarea și judecata Lui, străduiește-te să practici treptat conform adevărurilor-principii când se abat diverse lucruri asupra ta și transformă progresiv cuvintele lui Dumnezeu în principiile și criteriul pe baza cărora te comporți și acționezi în viața ta de zi cu zi și fă-le viața ta. Asta ar trebui să se manifeste în cineva care urmărește adevărul și mântuirea. Pare ușor, etapele sunt simple și explicația nu e îndelungată, dar punerea ei în practică nu este atât de simplă, deoarece există prea multe lucruri corupte în oameni: meschinăria, micile lor uneltiri, egoismul și josnicia, firile lor corupte și tot soiul de șiretlicuri. Pe deasupra, unii oameni au cunoștințe, au învățat câteva filosofii pentru interacțiuni lumești și tactici de manipulare în societate și au unele neajunsuri și defecte în ceea ce privește umanitatea lor. De exemplu, unii sunt lacomi și leneși, alții sunt mieroși, unii au o natură de-a dreptul mârșavă, alții sunt orgolioși sau pripiți și impulsivi în acțiunile lor, pe lângă multe alte defecte. Sunt multe deficiențe și probleme pe care oamenii trebuie să le depășească în ceea ce privește umanitatea lor. Cu toate acestea, dacă dorești să obții mântuirea, dacă dorești să practici și să experimentezi cuvintele lui Dumnezeu și să dobândești adevărul și viața, trebuie să citești mai mult cuvintele Lui, să capeți o înțelegere a adevărului, să fii capabil să practici și să te supui cuvintelor Sale și să începi prin a practica adevărul și a susține adevărurile-principii. Acestea sunt doar câteva propoziții simple, dar oamenii nu știu cum să le practice sau să le experimenteze. Indiferent de calibrul sau educația ta, de vârsta sau de anii tăi de credință, în orice caz, dacă te afli pe calea cea dreaptă a practicării adevărului, având țelurile și direcția corectă, și dacă ceea ce urmărești și pentru ce te străduiești este doar în scopul practicării adevărului, ce vei dobândi în cele din urmă vor fi fără îndoială adevărul-realitate și cuvintele lui Dumnezeu transformate în viața ta. Stabilește-ți mai întâi obiectivul, apoi practică treptat în conformitate cu această cale și, în cele din urmă, vei dobândi cu siguranță ceva. Credeți asta? (Da.)