A trecut ceva vreme de când avem părtășie despre „renunțare” în „Cum să urmărești adevărul”. V-ați gândit la diversele aspecte implicate în acest subiect? Cât despre lucrurile despre care am avut părtășie, la care oamenii trebuie să renunțe, le este ușor acestora să o facă? După ce ați ascultat părtășiile, v-ați contemplat și ați reflectat asupra voastră, pe baza conținutului lor? Ați făcut vreo comparație între acest conținut și defulările și manifestările voastre din viața de zi cu zi? (De obicei, mă gândesc puțin la ele. Ultima dată când Dumnezeu a avut părtășie despre renunțarea la efectele de condiționare pe care familia le exercită asupra noastră, mi-am dat seama că, în viața mea, de obicei respect aceste filosofii satanice pentru interacțiuni lumești, cum ar fi: „Oamenii au nevoie de mândria lor așa cum un copac are nevoie de scoarță”, expresie pe care familia mi-a inculcat-o. După ce am acceptat aceste idei, am dat importanță demnității și statutului în tot ceea ce am făcut, de teamă să nu fiu umilit și nu am fost capabil să fiu o persoană onestă.) Tot acest conținut despre care am avut părtășie, în legătură cu renunțarea la diverse lucruri, abordează, în principal, gândurile și părerile oamenilor despre diverse chestiuni. Expunerea gândurilor și părerilor greșite ale oamenilor cu privire la astfel de chestiuni le permite acestora să le discearnă și să le cunoască bine, iar apoi să fie capabili să renunțe la ele într-un mod pozitiv și să nu fie constrânși de ele. Cel mai important lucru este să nu fie înrobiți de aceste gânduri și păreri, ci să fie capabili să trăiască și să existe adoptând corect, drept criterii, cuvintele lui Dumnezeu și adevărul. Dacă oamenii vor să pătrundă în realitatea diverselor adevăruri, trebuie să aibă cunoștințe și experiență din toate perspectivele. Ei trebuie mai ales să aibă o înțelegere clară a ideilor și părerilor pasive și negative despre diverse lucruri. Numai dacă le discern pot să renunțe la ele din proprie inițiativă și să nu mai fie induși în eroare și înrobiți de ele. Prin urmare, pentru a pătrunde în realitatea diverselor adevăruri și a obține rezultatul de a urmări adevărul, oamenii ar trebui să reflecteze adesea asupra lor și să se gândească în ce fel sunt înrobiți și controlați, în viața cotidiană, de diverse idei și păreri sau să încerce adesea să-și dea seama ce gânduri și păreri au despre diverse lucruri din viața de zi cu zi și să discearnă dacă aceste gânduri și păreri sunt sau nu corecte și în concordanță cu adevărul, dacă sunt pozitive și vin de la Dumnezeu sau dacă provin din intenții umane sau de la Satana. Aceasta este o lecție foarte importantă și este un aspect al realității în care oamenii trebuie să pătrundă în fiecare zi, în viața lor cotidiană. Adică, în viața de zi cu zi, indiferent dacă întâlnești sau nu diverși oameni, diverse chestiuni și lucruri, trebuie mereu să analizezi ce gânduri și păreri ai și dacă acestea sunt corecte și în conformitate cu adevărul – aceasta este o lecție foarte importantă. În viața ta cotidiană, în afară de timpul normal pe care îl petreci îndeplinindu-ți îndatoririle, pătrunderea ta în acest aspect ar trebui să-ți ocupe 80 până la 90 la sută din viață. Numai în felul acesta poți spera să scapi de tot felul de gânduri și păreri despre lucruri negative și să pătrunzi în adevărul-realitate. Se poate spune și că poți avea speranță doar când privești oamenii și lucrurile, te comporți și acționezi pe baza cuvintelor lui Dumnezeu și luând adevărul drept criteriu; numai atunci poți spera să obții, în cele din urmă, mântuirea. Dacă, în viața ta cotidiană, în afară de timpul normal petrecut îndeplinindu-ți îndatoririle, mintea îți este goală în restul de 80 până la 90 la sută din timp sau te gândești și meditezi numai la viața ta fizică, la statut și reputație, atunci nu-ți va fi ușor să pătrunzi în adevărul-realitate și nici să obții rezultatul de a urmări adevărul. Dacă nu ți-e ușor să obții niciunul dintre aceste lucruri, șansele tale de a obține mântuirea vor fi foarte mici. Prin urmare, de ce depinde obținerea mântuirii? Pe de o parte, depinde de felul în care lucrează Dumnezeu și dacă Duhul Sfânt lucrează în tine; pe de altă parte, depinde de sârguința ta subiectivă, de ce preț plătești și de cât de multă energie și cât de mult timp investești în urmărirea adevărului și obținerea mântuirii. Dacă ceea ce gândești și faci în cea mai mare parte a timpului nu are nicio legătură cu urmărirea adevărului, atunci ceea ce faci nu are nicio legătură cu mântuirea – acesta este un fapt și un rezultat inevitabil. Deci ce ar trebui să faceți pe viitor? Pe de o parte, ar trebui să urmăriți îndeaproape fiecare subiect despre care avem părtășie și, după aceea, ar trebui să luați inițiativa și să încercați să contemplați și să înțelegeți subiectul, adică, odată ce am încheiat un subiect, ar trebui să bateți fierul cât e cald reflectând asupra voastră, pentru a obține o cunoaștere adevărată și precisă și căință adevărată. Capacitatea de a cunoaște acest aspect al adevărului cât de curând posibil după ce am încheiat părtășia despre el, sau după ce ai ajuns să înțelegi parțial părtășia, are scopul de a-ți permite să-ți conștientizezi câtuși de puțin gândurile și părerile, astfel încât, ulterior, când întâlnești chestiuni asociate în viața de zi cu zi, cunoștințele și înțelegerea anterioară pe care le ai despre adevărurile-principii vor deveni ideile și părerile fundamentale care-ți îndrumă experiența în această chestiune. Cel puțin, odată ce conștientizezi și ai o cunoaștere precisă și corectă, atitudinea și înțelegerea ta cu privire la această chestiune vor fi pozitive și pline de inițiativă. Adică, înainte să se întâmple acest eveniment, vei fi fost deja vaccinat și vei avea un anumit grad de imunitate, astfel încât, atunci când chiar se întâmplă, șansele tale de a eșua vor fi reduse, la fel ca și riscul de a-L trăda pe Dumnezeu, iar probabilitatea de a pătrunde în adevărul-realitate va spori foarte mult. E exact ca atunci când apare o pandemie: dacă nu te vaccinezi, tot ce poți face este să stai închis în casă și să nu ieși, lucru care reduce riscul de infecție la zero. Dar dacă ieși, circuli și intri în contact cu lumea exterioară, trebuie să te vaccinezi. Elimină acest vaccin posibilitatea de infectare? Nu, n-o elimină, dar reduce probabilitatea de infectare. Evident, vei avea anticorpi. Procesul de urmărire a adevărului începe prin cunoașterea diverselor adevăruri. Dacă știi afirmații și principii pozitive și corecte din diversele adevăruri și, în același timp, cunoști, într-o anumită măsură, diversele gânduri și păreri negative și rele dezvăluite de fiecare adevăr, atunci, oricând se mai întâmplă ceva similar, alegerile pe care le faci nu se vor mai baza pe criteriile ideilor și părerilor negative și rele pe care Satana ți le-a inculcat și nu vei mai avea atitudinea de a te agăța de astfel de idei și păreri. Deși, în acest stadiu, încă nu ai pătruns în acest aspect al adevărului-realitate, iar părerile tale s-ar putea să fie neutre, totuși, după ce vei accepta aceste idei și păreri pozitive, vei cunoaște, într-o anumită măsură, ideile și părerile negative, astfel încât, atunci când, în viitor, vei întâlni o chestiune similară, cel puțin vei fi capabil să distingi între ideile și părerile pozitive și cele negative, care au legătură cu acest tip de chestiune și vei avea anumite criterii pentru a o gestiona. Pe baza acestor criterii, oamenii care iubesc adevărul și au umanitate tind să fie mai înclinați să practice adevărul, să privească oamenii și lucrurile și să se comporte și să acționeze conform criteriului adevărului. Într-o anumită măsură, asta te va ajuta foarte mult să pătrunzi în adevărul-realitate și să practici în conformitate cu adevărurile-principii, să I te supui lui Dumnezeu conform cerințelor Lui și să accepți oamenii, chestiunile și lucrurile pe care Dumnezeu le rânduiește pentru tine. Din acest punct de vedere, oare putem spune că un om, cu cât înțelege mai multe adevăruri, cu atât este mai probabil să pătrundă în adevărul-realitate și, cu cât mai temeinic înțelege lucrurile negative, cu atât mai mare va fi probabilitatea de a se răzvrăti împotriva acestor lucruri negative? (Da, putem spune asta.) Prin urmare, indiferent dacă ești sau nu dispus să urmărești adevărul, sau indiferent dacă te-ai hotărât sau nu să-l urmărești, sau dacă ești sau nu pe calea urmăririi adevărului și indiferent de calibrul tău sau de felul în care pătrunzi adevărul, pe scurt, dacă oamenii vor să urmărească adevărul, dacă vor să înțeleagă criteriile acestuia și să-l practice și să pătrundă în el, e necesar să discearnă și să înțeleagă tot felul de lucruri negative. Acestea sunt condițiile prealabile pentru a urmări adevărul și a pătrunde în adevărul-realitate.

Unii nu înțeleg adevărul și, când vine vorba de diversele subiecte despre care avem părtășie acum, consideră mereu: „Nu m-am gândit niciodată la aceste subiecte și nici nu le-am experimentat, nu pot vedea legătura dintre ceea ce spui Tu despre aceste subiecte și diversele mele probleme, firi corupte și manifestări ale corupției, deci ce legătură are părtășia Ta despre aceste subiecte cu modul în care urmăresc eu adevărul? Nu pare să aibă prea mare legătură cu pătrunderea mea în adevărul-realitate, nu-i așa? De ce nu vorbești despre niște subiecte mărețe și profunde, care privesc pătrunderea pozitivă a oamenilor? De ce expui mereu aceste chestiuni triviale și negative din viața de zi cu zi?” Această opinie este corectă sau greșită? (Greșită.) Când oamenii care au astfel de idei aud aceste chestiuni triviale din viața de zi cu zi, mai ales când sunt date câteva exemple, sunt dezgustați și nu vor să asculte. Se gândesc: „Conținutul este prea banal și superficial. Nu-i nimic grandios la el, e prea simplu. Imediat ce l-am ascultat, l-am înțeles. E prea ușor. Adevărul nu ar trebui să fie așa, ar trebui să fie mai profund, iar oamenii trebuie să-l asculte de mai multe ori înainte să fie capabili să-l înțeleagă și să-și amintească una sau două propoziții. Tu vorbești acum despre chestiuni triviale din viața de zi cu zi, precum și despre câteva manifestări ale umanității normale în viața cotidiană. Nu-i puțin cam superficial pentru noi?” Crezi că oamenii care au aceste păreri gândesc corect? (Nu, ei greșesc.) De ce greșesc? Ce este în neregulă cu ele? În primul rând, sunt gândurile și părerile oamenilor separate de viețile lor cotidiene? (Nu, nu sunt.) Sunt diversele lor manifestări și atitudini separate de viețile lor de zi cu zi? (Nu, nu sunt.) Nu, niciunul dintre aceste lucruri nu este separat. Firile corupte ale oamenilor, gândurile, părerile, ideile și intențiile lor cu privire la diverse chestiuni, modurile lor specifice de a face lucrurile, precum și gândurile și ideile care le izvorăsc din minte, toate sunt inseparabile de diversele manifestări și defulări din viața de zi cu zi. Mai mult decât atât, aceste diverse manifestări și defulări din viața de zi cu zi, precum și gândurile, părerile și atitudinile oamenilor față de diverse chestiuni care li se întâmplă, sunt lucruri mai specifice care privesc firile corupte ale oamenilor. Scopul urmăririi adevărului este de a schimba gândurile și părerile greșite ale oamenilor și, prin schimbarea gândurilor și părerilor oamenilor și, prin schimbarea atitudinilor lor față de tot felul de oameni, chestiuni și lucruri, să se lepede de firile lor corupte și de răzvrătirea și trădarea cu privire la adevăr și la Dumnezeu, precum și de natura-esența lor care se opune lui Dumnezeu. Astfel, dacă vrei să urmărești adevărul, oare nu este absolut necesar să-ți lepezi și să-ți schimbi diversele gânduri și păreri greșite din viața de zi cu zi? Nu este acesta cel mai important lucru? (Ba da.) Prin urmare, indiferent cât de superficiale sau banale ar părea lucrurile despre care vorbesc, să nu ai o mentalitate răzvrătită față de ele. Cu siguranță, aceste lucruri sunt însemnate. Îți ocupă inima și mintea și-ți controlează gândurile și părerile despre orice persoană, chestiune sau lucru pe care îl înfrunți. Dacă nu-ți schimbi sau nu-ți lepezi aceste gânduri și păreri greșite din viața de zi cu zi, atunci afirmația ta că accepți adevărul și ai adevărul-realitate va fi doar o vorbă în vânt. E ca atunci când ai cancer – trebuie să fie tratat proactiv. Indiferent în ce organ sunt prezente celule canceroase, fie că în sânge sau în piele, sau fie că sunt la suprafață sau ascunse în profunzime, e evident că în primul rând trebuie tratate celulele canceroase din trupul tău. Numai după ce acestea sunt eliminate, în trupul tău se pot absorbi și pot funcționa diverșii nutrienți pe care îi iei. În felul acesta, toate organele din corpul tău pot apoi funcționa normal. Odată ce boala este eliminată, corpul tău va deveni mai sănătos și mai normal. Iar astfel de oameni sunt complet vindecați de boală. Urmărirea adevărului de către oameni este procesul de a se lepăda de firi corupte și, de asemenea, procesul de a pătrunde în adevărul-realitate. Procesul de a se lepăda de firi corupte este procesul prin care oamenii se schimbă și scapă de diverse gânduri și păreri greșite și negative. De asemenea, este procesul prin care oamenii se înzestrează cu diverse idei și păreri corecte și pozitive. Ce sunt ideile și părerile pozitive? Sunt lucruri care implică realitatea, principiile și criteriile adevărului. Pentru a pătrunde în adevărul-realitate, oamenii trebuie, căutând adevărul, să-și disece și să-și înțeleagă, una câte una, diversele idei și păreri greșite despre viață, supraviețuire și relația cu alții și apoi să le înlăture și să se lepede de ele, una câte una. Pe scurt, urmărirea adevărului este despre a-i face pe oameni să se lepede de toate gândurile și părerile lor eronate și incorecte și să aibă gânduri și păreri corecte cu privire la tot felul de lucruri, gânduri și păreri care se conformează adevărurilor-principii. Doar în felul acesta pot oamenii să atingă țelul de a privi oamenii și lucrurile și de a se comporta și a acționa în totalitate conform cuvintelor lui Dumnezeu, cu adevărul drept criteriu. Acesta este rezultatul final pe care oamenii îl obțin prin urmărirea adevărului și, de asemenea, adevărul-realitate pe care oamenii îl pot trăi în final, după ce obțin mântuirea. Înțelegeți asta? (Da.)

La ultima întrunire, am avut părtășie despre subiectul „renunțării” în ceea ce privește familia. Despre ce am avut părtășie ultima dată pe subiectul familiei? (Am avut părtășie despre inconvenientele și piedicile pe care familia le pune în calea urmării adevărului, precum și despre lucrurile urmărite de noi, idealurile și dorințele la care ar trebui să renunțăm când vine vorba de problema familiei. Dumnezeu a menționat două lucruri, unul fiind renunțarea la identitatea pe care o moștenim de la familia noastră, iar celălalt fiind renunțarea la efectele de condiționare pe care familia le are asupra noastră.) Într-adevăr, am avut părtășie despre aceste două lucruri. Primul este renunțarea la identitatea pe care o moștenești de la familia ta. Știți care sunt adevărurile-principii pe care oamenii ar trebui să le înțeleagă în privința asta? După ce Mi-ați ascultat părtășiile, dacă nu vă ofer un rezumat specific, știți cum să rezumați singuri lucrurile? După ce am avut părtășie despre aceste lucruri și despre detaliile specifice care le privesc, ați rezumat principiile implicate pe care oamenii ar trebui să le respecte când vine vorba despre acest aspect al adevărului? Dacă știi cum să le rezumi, atunci vei fi capabil să le pui în practică; dacă nu știi cum să le rezumi și zăbovești asupra unor zone de lumină împrăștiate și nu știi care sunt adevărurile-principii implicate, atunci nu vei fi capabil să le pui în practică. Dacă nu știi cum să le pui în practică, nu vei pătrunde niciodată în acest aspect al adevărului-realitate. Chiar dacă descoperi ce probleme ai, tot nu vei fi capabil să le corelezi cu vorbele Mele și să găsești principiile corespunzătoare pe care să le pui în practică. Părtășia despre renunțarea la problema legată de identitatea pe care o moștenești de la familia ta are drept scop principal să poți să privești oamenii și lucrurile și să te comporți și să acționezi fără să fii afectat de diversele influențe asociate cu acea identitate. Dacă identitatea pe care o moștenești de la familia ta este una distinsă, atunci ar trebui să o abordezi corect. Nu ar trebui să consideri că ești distins, că ești mai merituos decât alții sau că identitatea ta este specială. Când te afli printre ceilalți, ar trebui să fii capabil să interacționezi corect cu ei, conform principiilor cu care Dumnezeu îi admonestează pe oameni și să tratezi corect pe toată lumea, nu să-ți folosești trecutul distins al familiei drept capital pentru a te lăuda în toate circumstanțele și a-i face pe ceilalți să te admire în toate situațiile. Presupunând că nu poți să renunți la identitatea pe care o moștenești de la familia ta, folosești mereu trecutul acesteia drept capital și te comporți ca un om care este extrem de plin de sine, încăpățânat și pompos; și presupunând că întotdeauna te împăunezi și te dai în spectacol în preajma celorlalți și îți etalezi constant trecutul familiei și identitatea specială pe care o moștenești de la familia ta; și, în plus, presupunând că, în adâncul sufletului, ești deosebit de arogant și autoritar, și mai ales dominator și insolent când vorbești cu alții, și-ți folosești adesea identitatea drept capital ca să-i dojenești și să-i subjugi pe oameni – cu alte cuvinte, oamenii cred că ești lipsit de rațiune normală – și îi privești pe toți ca pe niște plebei și, mai ales când intri în contact și relaționezi cu oamenii, nu dai nicio importanță celor care sunt mai umili sau mai modești decât tine, iar atunci când le vorbești ești foarte agresiv, despotic și chiar îți arăți colții; și presupunând că vrei constant să-i dojenești pe ceilalți, îi tratezi mereu ca pe niște sclavi, cărora să le dai ordine și la care să strigi, crezi mereu că identitatea ta este distinsă, ești incapabil să te înțelegi armonios cu alții și să tratezi corect oamenii cu un statut inferior – toate acestea sunt firi corupte și lucruri de care oamenii ar trebui să se lepede. Astfel de firi corupte apar și sunt provocate atunci când o persoană are un trecut familial și un statut social distins. Prin urmare, acest tip de persoană ar trebui să reflecteze asupra cuvintelor și faptelor ei și asupra propriilor gânduri și păreri, mai ales cele privind identitatea familială. Ar trebui să renunțe la astfel de gânduri și păreri și să se întoarcă la diversele umanități pe care le trăiește ca urmare a statutului ei social special. Cu alte cuvinte, acest tip de persoană ar trebui să renunțe la identitatea pe care a moștenit-o de la familia ei. Majoritatea oamenilor cred că statutul lor social este inferior. Mai ales oamenii care sunt desconsiderați, discriminați și hărțuiți în societate simt adesea că identitatea lor este modestă, iar rușinea provocată de mediul lor familial special îi face să se simtă foarte umili. Acest sentiment îi face adesea să se simtă inferiori și incapabili să se înțeleagă cu alții într-un fel armonios și echitabil. Desigur, oamenii de felul acesta se și manifestă în diverse moduri. Unii îi admiră mai ales pe cei cu statut și identitate distinsă, lingușindu-i, măgulindu-i, periindu-i și fiind slugarnici. Îi imită orbește mereu și nu au principii sau demnitate, sunt dispuși să fie aghiotanții acelor oameni și să primească ordine de la ei, să fie manipulați de ei ca niște sclavi. Nici principiile după care fac lucrurile astfel de oameni nu sunt în acord cu adevărul, pentru că, în adâncul minții lor, cred că identitatea lor este modestă, că s-au născut să fie săraci și că nu merită să fie pe picior de egalitate cu aceia care sunt bogați sau au o identitate socială nobilă și că, în schimb, s-au născut pentru a fi tratați ca sclavii acelor oameni și trebuie să ia exemplu și să primească ordine de la ei. Nu se simt slugarnici. Mai degrabă, cred că așa este normal și că așa ar trebui făcute lucrurile. Ce fel de idei și păreri sunt acestea? Nu sunt aceste gânduri și păreri un fel de auto-denigrare? (Ba da.) Mai există un tip de persoane care văd oameni bogați trăind în felurile lor pline de sine, încăpățânate, nerușinate și dominatoare și care chiar îi invidiază foarte mult pe acești oameni, se țin după ei și speră că, dacă ar avea șansa să schimbe lucrurile, ar putea trăi la fel de încăpățânați și plini de sine ca acești oameni bogați. Cred că nu e nimic greșit în a fi încăpățânat și plin de sine; din contră, privesc aceste trăsături ca fiind fermecătoare și romantice. Gândurile și părerile acestor oameni sunt și ele incorecte și ar trebui să se renunțe la ele. Indiferent ce identitate și statut ai, toate sunt prestabilite de Dumnezeu. Indiferent ce fel de familie sau trecut familial a prestabilit Dumnezeu pentru tine, identitatea pe care o moștenești de la aceasta nu este nici rușinoasă, nici onorabilă. Principiul după care trebuie să-ți tratezi identitatea nu ar trebui să se bazeze pe principiul onoarei sau al rușinii. Indiferent în ce fel de familie te plasează Dumnezeu, indiferent din ce fel de familie îți permite să provii, înaintea lui Dumnezeu, ai o singură identitate, iar aceea este identitatea unei ființe create. Înaintea lui Dumnezeu, ești o ființă creată, așadar, în ochii Lui, ești egal cu oricine din societate care are o identitate sau un statut social diferit. Toți sunteți membri ai omenirii corupte și toți sunteți oameni pe care Dumnezeu vrea să-i mântuiască. Și, bineînțeles, înaintea lui Dumnezeu, toți aveți aceeași oportunitate să vă îndepliniți îndatoririle de ființe create, să urmăriți adevărul și să obțineți mântuirea. La acest nivel, pe baza identității unei ființe create, așa cum ți-a fost dată de Dumnezeu, nu ar trebui să-ți admiri propria identitate și nici să o desconsideri. În schimb, ar trebui să-ți tratezi corect identitatea care vine de la Dumnezeu – care este aceea de ființă creată – și să fii capabil să te înțelegi armonios cu oricine, pe picior de egalitate și conform principiilor pe care Dumnezeu le predă oamenilor și cu care îi admonestează. Indiferent care este statutul social sau identitatea socială a altor oameni și indiferent care este statutul tău social sau identitatea ta socială, oricine vine în casa lui Dumnezeu și înaintea Lui are o singură identitate, aceea de ființă creată. Prin urmare, cei cu un statut și o identitate socială modeste nu ar trebui să se simtă inferiori. Indiferent dacă ai sau nu talent, indiferent cât de înalt este calibrul tău și indiferent dacă ești sau nu abil, ar trebui să renunți la statutul tău social. De asemenea, ar trebui să renunți la ideile și părerile tale despre evaluarea, notarea sau clasificarea oamenilor drept distinși sau umili pe baza trecutului lor familial și a istoriei familiei lor. Nu ar trebui să te simți inferior din cauza identității tale sociale și a statutului tău social modest. Ar trebui să te bucuri că, deși trecutul familiei tale nu este atât de puternic și spectaculos, iar statutul pe care l-ai moștenit este modest, Dumnezeu nu te-a abandonat. El ridică oamenii umili din bălegar și din praf și îți dă aceeași identitate, cea de ființă creată, la fel ca altor oameni. În casa lui Dumnezeu și înaintea Lui, identitatea și statutul tău sunt egale cu cele ale tuturor celorlalți oameni aleși de Dumnezeu. Odată ce realizezi asta, ar trebui să renunți la complexul tău de inferioritate și să nu te mai agăți de el. Când îi întâlnești pe cei care au un statut social distins și grozav sau pe cei care au un statut social mai înalt decât tine, nu trebuie să te pleci în fața lor sau să le zâmbești mereu, cu atât mai puțin să-i admiri. În schimb, ar trebui să-i consideri egalii tăi, să-i privești direct în ochi și să-i tratezi corect. Chiar dacă sunt adesea dominatori sau plini de mândrie și consideră că au un statut social înalt, tu trebuie să-i tratezi corect și să refuzi să fii constrâns de ei sau intimidat de grandoarea lor. Indiferent ce comportament au sau cum te tratează, ar trebui să știi că, înaintea lui Dumnezeu, tu și ei sunteți la fel, în sensul că toți sunteți ființe create, toți sunteți ființe umane alese de El pentru a fi mântuite. În comparație cu tine, ei n-au nimic special. Așa-zisa lor identitate și așa-zisul lor statut social special nu există în ochii lui Dumnezeu și nu sunt recunoscute de El. Prin urmare, nu este nevoie să te simți constrâns de chestiunea identității pe care o moștenești de la familia ta și nici nu este nevoie să te simți inferior din cauza ei. Cu atât mai puțin este nevoie să renunți la orice oportunitate de a interacționa pe picior de egalitate cu alți oameni doar din cauza statutului tău social modest sau să renunți la orice drepturi, responsabilități și obligații pe care Dumnezeu ți le-a oferit în casa Lui și înaintea Lui. Și, desigur, cu siguranță n-ar trebui să renunți la dreptul tău de a fi mântuit sau la speranța de a obține mântuirea. În casa lui Dumnezeu, înaintea Lui, nu este nicio diferență între bogați și săraci, statut social înalt sau umil și niciun om cu un istoric familial special nu merită un tratament aparte sau privilegii deosebite. Înaintea lui Dumnezeu, toți oamenii au o singură identitate, aceea de ființă creată. De asemenea, înaintea lui Dumnezeu, naturile-esențe ale tuturor oamenilor sunt la fel. Există un singur fel de ființe umane pe care Dumnezeu vrea să le mântuiască, și anume ființele umane corupte. Prin urmare, indiferent dacă identitatea sau statutul tău este nobil sau umil, toți sunteți ființe umane pe care Dumnezeu vrea să le mântuiască.

Închipuie-ți că cineva ți-ar spune: „Uită-te la părinții tăi, sunt atât de săraci, încât nici măcar nu ai haine decente; sunt atât de săraci încât tu ai mers doar la gimnaziu, nu și la liceu; sunt atât de săraci încât tu nu mănânci decât supă și legume și nici măcar nu ai gustat ciocolată, pizza sau cola.” Cum ar trebui să gestionezi această situație? Te-ai simți inferior sau descurajat? Te-ai plânge, în sinea ta, de Dumnezeu? Ai fi intimidat de aceste cuvinte? (Acum nu.) Acum nu, dar înainte ai fi fost, nu-i așa? În trecut, oricând observai a cui familie era bogată sau cine era înstărit și distins, spuneai: „Ah! Locuiește într-o vilă și deține o mașină. A fost în străinătate de nenumărate ori. Eu nici măcar nu am ieșit din satul meu și nu am văzut un tren până acum. Călătorește cu trenuri de mare viteză, la clasa întâi, merge în croaziere luxoase și poartă mărci ale designerilor francezi și bijuterii italiene. Eu cum de nu am auzit de niciunul dintre aceste lucruri?” Ori de câte ori ești în preajma unor astfel de oameni, te simți mai neînsemnat decât ei. Când ai părtășie despre adevăr și crezi în Dumnezeu, ești încrezător, într-o oarecare măsură. Dar când vorbești cu acei oameni despre familia ta și despre viața de familie, vrei să fugi și să scapi, simți că nu ești la fel de bun ca ei și că ar fi mai bine să mori decât să trăiești. Te gândești: „De ce trăiesc într-o astfel de familie? N-am văzut deloc lumea. Alții se dau cu creme pe mâini, pe când eu mă dau cu vaselină; alții nici măcar nu-și aplică pe față creme, ci se duc direct la salonul de înfrumusețare, pe când eu nici măcar nu știu unde este salonul; alții se plimbă cu limuzina, dar acest lucru este prea bun pentru mine, am noroc dacă apuc să mă plimb cu o bicicletă și uneori trebuie să merg în căruță trasă de un bou sau de un măgar.” Așadar, de fiecare dată când vorbești cu astfel de oameni, nu ai încredere în tine și ți-e rușine să vorbești despre identitatea ta și nu îndrăznești s-o menționezi. În inima ta, ai resentimente față de Dumnezeu și ești puțin mânios pe El: „Toți sunt ființe create, la fel ca mine”, îți spui. „Deci de ce le permite Dumnezeu să se bucure atât de mult de viață? De ce a prestabilit ca ei să aibă acel fel de familie și de statut social? De ce este familia mea atât de înjositor de săracă? De ce sunt părinții mei la marginea societății, lipsiți de abilități sau aptitudini? Mă înfurii numai când mă gândesc la asta. Ori de câte ori vorbesc despre această chestiune, nu vreau să-mi menționez părinții, sunt atât de incapabili și incompetenți! Nici vorbă să mă plimb cu limuzina sau să locuiesc într-o vilă, m-aș mulțumi numai să mă ducă în oraș, ca să merg cu autobuzul și cu trenurile de mare viteză, sau să mă joc în parcurile din oraș, dar ei nu m-au dus acolo, nici măcar o dată! Nu am deloc experiență de viață. Nu am gustat mâncare bună, nu am mers cu mașini frumoase și nu pot decât să visez să zbor.” Când te gândești la toate astea, te simți inferior și ești adesea constrâns de această chestiune, așa că petreci timp, în mod regulat, cu frați și surori ale căror identități și statute nu sunt, în mod semnificativ, diferite de ale tale și îți spui: „E adevărat ce se spune, cine se aseamănă se adună. Uită-te la grupul acela de oameni, toți sunt bogați, inclusiv oficiali guvernamentali, milionari, oameni cu părinți super-bogați, magnați în afaceri, oameni întorși de la studii în străinătate și cu studii postuniversitare, precum și directori de corporații și administratori de hotel. Compară-i cu noi, această gloată. Suntem toți fie țărani, fie șomeri. Familiile noastre trăiesc în zone rurale izolate, avem numai opt clase și nu am văzut deloc lumea. Am păscut vite, am amenajat tarabe stradale și am reparat pantofi. Ce fel de oameni suntem noi? Nu suntem doar drojdia societății? Uită-te la grupul acela de oameni, toți sunt sofisticați și stilați. Când mă gândesc la gloata care suntem noi, mă simt inutil și mâhnit.” Chiar și după ce crezi în Dumnezeu de atâția ani, nu ai renunțat niciodată la această chestiune și adesea te simți inferior și deprimat. Ideile și părerile acestor oameni despre lucruri sunt, în mod evident, greșite și afectează grav corectitudinea părerilor lor cu privire la oameni și lucruri și modurile în care se comportă și acționează. Aceste idei și păreri sunt influențate de tendințele și moravurile sociale. Desigur, mai exact, ele sunt idei și păreri care rezultă din efectele de condiționare ale oamenilor răi și din cultura tradițională. De vreme ce sunt corupte și aparțin tendințelor rele, ar trebui să renunți la ele și să nu fii necăjit sau constrâns de astfel de idei și păreri. Unii spun: „M-am născut într-o astfel de familie și acest fapt nu poate fi schimbat. Am constant în minte aceste tipuri de idei și păreri și mi-e greu să renunț la ele.” Într-adevăr, realitatea este că e dificil să renunți la ele, dar dacă zăbovești constant asupra unei idei și a unei păreri greșite, nu vei renunța niciodată la ea. Dacă accepți idei și păreri corecte, treptat, vei renunța la cele greșite. Ce vreau să spun cu asta? Că nu este posibil să renunți la toate odată, astfel încât să poți interacționa cu oameni bogați, sau cu cei cu statut și valoare înaltă, pe picior de egalitate și în mod normal. E imposibil să faci asta dintr-o dată, dar cel puțin te poți elibera de această chestiune. Chiar dacă încă ai un complex de inferioritate, chiar dacă încă ești vag tulburat în inima ta de acest lucru, ai câștigat deja o oarecare libertate din asta, într-o anumită măsură. Desigur, în urmărirea ulterioară a adevărului, vei dobândi treptat și mai multă libertate și eliberare. Când toate diversele fapte sunt dezvăluite, vei vedea din ce în ce mai clar esența diverșilor oameni, a diverselor chestiuni și lucruri, iar felul în care înțelegi adevărul va fi din ce în ce mai profund. Când ai o perspectivă mai pătrunzătoare asupra acestor chestiuni, experiența ta de viață și cunoștințele tale cu privire la acestea vor spori. În același timp, atitudinea ta față de adevăr va avea mai multă inițiativă și va fi mai pozitivă, iar tu vei fi tot mai puțin constrâns de lucruri negative. Nu te vei fi schimbat atunci? Data viitoare când vei întâlni pe cineva cu o identitate și un statut foarte diferite de ale tale și vei vorbi și vei avea o legătură cu el, cel puțin nu vei mai fi timorat în sinea ta și nici nu vei fugi, ci, în schimb, vei fi capabil să-l tratezi corect și nu vei mai fi subiectul restricțiilor lui, sau nu te vei mai gândi cât de grozav și distins este. Odată ce vei înțelege esențele corupte ale oamenilor, vei fi capabil să tratezi precis tot felul de oameni și să te înțelegi, să interacționezi și să creezi legături cu tot felul de oameni, fără să-i admiri sau să-i subapreciezi și fără să-i discriminezi sau să-i apreciezi. Vei obține treptat, în felul acesta, rezultatul care provine din urmărirea adevărului? (Da.) Să obții acest rezultat te va face să iubești mai mult adevărul, să fii mai înclinat spre lucruri pozitive, spre adevăr și spre a-L admira pe Dumnezeu și adevărul, în loc să admiri pe oricine din societate sau din lume, pentru identitatea și statutul său distins. Obiectele pe care le admiri și le apreciezi, precum și obiectele pe care le urmărești și le venerezi vor fi diferite, iar tu vei transforma treptat lucrurile negative în lucruri pozitive și în adevăr – mai precis – în Dumnezeu, în cuvintele Lui și în identitatea și statutul Lui. În felul acesta, vei pătrunde treptat în adevărul-realitate, în această privință. Adică, treptat, te vei lepăda de firea ta coruptă și de constrângerile Satanei din acest punct de vedere și vei obține treptat mântuirea – în asta constă acest proces. Nu este greu; calea ți se așterne la picioare. Atât timp cât urmărești adevărul, poți pătrunde în adevărul-realitate. Și în ce realitate vei pătrunde, în cele din urmă? Indiferent de felul de statut pe care îl moștenești de la familia ta, nu vei mai fi preocupat sau tulburat de gândul că este nobil sau umil. În schimb, vei fi capabil să-ți îndeplinești bine datoria, ca o ființă creată, să trăiești înaintea lui Dumnezeu ca o ființă creată, să privești oamenii și lucrurile, să te comporți și să acționezi ca o ființă creată, să trăiești înaintea lui Dumnezeu ca o ființă creată și să trăiești în fiecare zi în prezent, doar cu identitatea unei ființe create – acesta este rezultatul pe care îl vei urmări. Este acesta un rezultat bun? (Da, este.) Când oamenii pătrund în acest aspect al realității, inimile lor sunt eliberate și libere. Cel puțin, nu vei mai fi necăjit de chestiunea identității pe care o moștenești de la familia ta și nu-ți va păsa dacă statutul tău este înalt sau umil. Dacă identitatea ta este distinsă și unii oameni te admiră, te vei simți dezgustat; dacă identitatea ta este umilă și unii oameni te discriminează, nu vei fi constrâns sau necăjit de acest lucru și nici nu vei fi trist sau negativ din cauza lui. Nu va mai trebui să te simți îngrijorat, tulburat sau inferior din cauza gândului că ai mers vreodată sau nu cu un tren de mare viteză, ai fost sau nu la un salon de înfrumusețare, ai călătorit sau nu în străinătate, ai mâncat sau nu preparate occidentale, sau te-ai bucurat sau nu de un confort material exclusiv, așa ca oamenii bogați. Nu vei mai fi constrâns sau necăjit de aceste chestiuni și vei fi capabil să tratezi corect tot felul de oameni, lucruri și chestiuni și să-ți îndeplinești îndatoririle în mod normal. Nu vei fi atunci liber și eliberat? (Ba da.) În felul acesta, inima ta va fi eliberată. Atunci când vei fi pătruns în realitatea acestui aspect al adevărului și te vei fi eliberat de constrângerile Satanei, vei fi devenit cu adevărat o ființă creată care trăiește înaintea lui Dumnezeu și o ființă creată dorită de Dumnezeu. Deja ar trebui să-ți fie mai clar care este calea de a renunța la identitatea și statutul pe care le moștenești de la familia ta.