Diferitele emoții la care trebuie să renunți despre care discutăm astăzi sunt lucruri profund înrădăcinate în sufletele oamenilor. Efectul pe care aceste lucruri îl au asupra ta nu este unul temporar, ci, mai degrabă, este de amploare și profund. Când ți-e greu să dormi în toiul nopții, când ești singur, acei oameni, acele evenimente și lucruri care au făcut să apară în tine emoții negative și care sunt adânc înrădăcinați în memoria ta plutesc încetul cu încetul la suprafața minții tale. Un cuvânt, un sunet, chiar un blestem, o bătaie, o scenă, un lucru, un grup de oameni sau secvența unui eveniment de la început până la sfârșit – toți acești oameni, aceste evenimente și lucruri din adâncul memoriei tale care au făcut să apară în tine tot felul de emoții negative se derulează în fața minții tale ca într-un film. Se derulează iar și iar, până când, în cele din urmă și fără să-ți dai seama, te retragi înapoi la acele emoții negative care se ascund adânc în sufletul tău și la acel moment care ți-a afectat sentimentele, umanitatea, personalitatea și viața viitoare. Când ești singur, când te izbești de dificultăți, când ai o decizie de luat și când ești disperat, nu poți să nu te strângi ca un ghem și să eviți toată lumea, retrăgându-te în sinele tău cel mai lăuntric față de acea situație, acel eveniment și acel grup de oameni care ți-au provocat durere. Chiar dacă acești oameni, aceste evenimente și lucruri te-au făcut să te simți atacat, te-au rănit și au sădit în tine tot felul de emoții negative, atunci când te simți deznădăjduit și abătut, când te confrunți cu eșecul, chiar și atunci când ești emondat sau respins de frații și surorile tale, nu poți să nu te retragi în acel sentiment negativ care își exercită influența asupra vieții tale, fie acesta depresie, ură, mânie sau inferioritate. Deși aceste emoții ți-au adus tot felul de dureri sau, altminteri, te-au făcut să te simți neliniștit ori te-au făcut să plângi sau să te simți iritabil, tot nu te poți împiedica să revii mereu la acea emoție negativă pe care ai simțit-o în acel moment. Când revii la acel moment, acea emoție negativă își întărește încă o dată influența asupra ta. Când această emoție negativă te afectează, îți reamintește și te alertează iar și iar, îți perturbă în mod invizibil ascultarea cuvintelor lui Dumnezeu și înțelegerea adevărurilor-principii. Când aceste emoții negative se ivesc din nou în adâncul inimii tale, când își afirmă dominația asupra gândurilor tale, interesul tău pentru adevăr va deveni mai slab, chiar prefăcându-se în aversiune, sau pot apărea sentimente de sfidare. Din cauza durerii și a tratamentului inechitabil pe care l-ai primit în trecut, e posibil să privești omenirea și societatea cu mai multă ostilitate și să urăști tot ceea ce s-a întâmplat, precum și, desigur, tot ce se va întâmpla în viitor. Aceste emoții se manifestă constant în inima ta și-ți influențează în mod repetat sentimentele, starea și condiția. Ele influențează în mod repetat și felul în care te simți în realizarea datoriei tale, precum și atitudinea și punctele tale de vedere în realizarea datoriei și, desigur, motivația și hotărârea ta de a urmări adevărul. Uneori, tocmai ai luat hotărârea de a căuta adevărul și de a nu te mai simți niciodată abătut, de a nu crede niciodată că nu ești suficient de bun și a nu bate în retragere din nou; cu toate acestea, când o emoție negativă de moment îți umple inima, motivația ta în urmărirea adevărului poate dispărea complet, pierind fără urmă într-o clipă. Când motivația ta de a urmări adevărul dispare fără urmă în acest tip de situație, simți atunci că urmărirea adevărului este neinteresantă și că a crede în Dumnezeu și a fi mântuit nu au niciun sens pentru tine. Apariția acestui tip de sentiment și de stare te face să nu dorești să vii din nou înaintea lui Dumnezeu, să nu dorești să te rogi-citind cuvintele lui Dumnezeu sau să Îi asculți cuvintele, cu atât mai puțin, desigur, ai vreo hotărâre sau dorință să pui cuvintele lui Dumnezeu în practică ori să devii cineva care urmărește adevărul. Acesta este obstacolul și impactul imens pe care aceste diferite emoții negative îl au asupra oamenilor care merg pe calea căutării adevărului. Mai exact, ele provoacă tulburări și daune oamenilor și îți vor lua, din când în când, fărâma de încredere pe care abia ai reușit să o aduni și cele câteva principii de conduită pe care tocmai le-ai înțeles și le vor transforma în nimic. Într-o clipă, ele te fac să nu poți percepe în profunzimea inimii tale existența lui Dumnezeu, binecuvântările lui Dumnezeu, suveranitatea Lui și provizia Lui pentru tine și, într-o clipă, te umpli de oricare dintre aceste emoții negative. Când ești plin de aceste emoții negative, firile tale corupte vor prelua instantaneu controlul în tine. Când ești preluat de firile tale corupte, devii pe dată o altă persoană și arăți o față diferită înaintea oamenilor, evenimentelor și lucrurilor din jurul tău. Dragostea pe care o aveai înainte a dispărut, răbdarea pe care o aveai înainte a dispărut, energia pe care o aveai înainte pentru a suferi și a plăti prețul, a îndura greutăți și a lucra din greu a dispărut, motivația pe care o aveai înainte, de a sări peste o masă și a dormi un pic mai puțin pentru a-ți realiza bine datoria a dispărut, iar ceea ce îi ia locul este ostilitatea față de fiecare persoană. Care e sursa primară a acestei ostilități pe care o simți pentru toată lumea? Vine din firea ta coruptă, dar și din situațiile, oamenii, evenimentele și lucrurile pe care le-ai trăit în trecut și care au făcut să apară în tine emoții negative. Tu spui: „Îi tolerez pe alții, dar pe mine cine mă tolerează? Le arăt altora înțelegere, dar mie cine îmi arată înțelegere? Nici măcar părinții mei sau frații și surorile mele nu-mi arată vreo înțelegere! Alți oameni fac greșeli, așa că și eu pot! Alți oameni dau frâu liber negativității atunci când sunt emondați, așa că eu de ce nu pot? Alți oameni pot concura pentru influență și poziție, așa că eu de ce nu pot? Dacă tu poți, pot și eu! Alți oameni trișează și încearcă să se sustragă de la responsabilitățile lor când își realizează îndatoririle, așa că și eu o voi face. Alți oameni nu urmăresc adevărul, așa că nici eu nu o voi face. Alți oameni acționează fără principii, așa că și eu voi face asta. Alți oameni nu protejează interesele casei lui Dumnezeu, așa că nici eu nu voi face asta. Voi urma pur și simplu ceea ce fac toți ceilalți. Ce e greșit în asta?” Ce fel de manifestare este aceasta? Fie că o privim din punctul de vedere al gândurilor tale sau al firii pe care o dezvălui, nu este nimic mai puțin decât o transformare totală, ca și cum ai fi devenit altcineva. Ce se întâmplă aici? Cauza principală este că ai suferit o schimbare lăuntrică. Poate că arăți la fel la suprafață, iar rutina ta zilnică este neschimbată, tonul pe care vorbești este neschimbat, aspectul tău e neschimbat și nimeni nu te induce în eroare sau te instigă din culise, așa că de ce crește brusc această emoție? Unul dintre motive îl reprezintă emoțiile negative sădite adânc în inima ta. Cineva care tăinuiește întotdeauna sentimentele negative de ură și mânie în interiorul său, atunci când starea sa este bună, va veni adesea înaintea lui Dumnezeu să se roage, să citească cuvintele lui Dumnezeu și se va asigura că totul decurge normal când urmărește adevărul și își realizează datoria. Dacă se confruntă cu ceva care nu este pe placul său ori cu o piedică, un eșec sau ceva stânjenitor la lucru sau în viață, ori se face de râs sau suferă vreo vătămare a intereselor sale, ura și mânia provocate de emoțiile negative din interiorul său îl determină să turbeze de furie și să înnebunească. Poate că în prealabil a trăit unele evenimente ieșite din comun, de exemplu a fost maltratat sau bătut pe neașteptate de către oameni răi, i s-au confiscat proprietățile sau a fost hărțuit ori chiar umilit de către oameni răi; se poate ca unii oameni să fi avut colegi sau superiori care să le îngreuneze lucrurile la locul de muncă, iar unii pot să fi fost discriminați și tratați inechitabil la școală de către colegii de clasă și profesori din cauza performanței lor școlare slabe, a condițiilor proaste de acasă sau pentru că părinții lor erau fermieri și din clasa de jos a societății și așa mai departe. Când o persoană suferă tot felul de tratamente inechitabile în societate, când drepturile omului îi sunt smulse sau când interesele îi sunt nesocotite ori proprietățile îi sunt luate, semințele urii ajung să fie sădite în adâncul inimii ei în mod natural și, negreșit, ea va transmite această ură în modul în care abordează societatea, omenirea și chiar propria familie, prietenii și rudele. Punctele de vedere ale celor care au ura sădită în inimi sunt influențate de această ură, iar emoțiile lor vor fi și ele, evident, modelate de aceasta.

Odată ce ura a prins rădăcini adânc în inima unei persoane, ea devine în mod natural o emoție, iar când cineva trăiește în această emoție de ură, perspectiva sa asupra umanității și asupra oricărei chestiuni nu mai este adecvată. Părerile sale despre oameni și lucruri devin distorsionate și contrare față de cum ar fi în mod normal. Ea devine incapabilă să înțeleagă corect orice persoană, eveniment sau lucru normal și adecvat și, de asemenea, le va judeca și condamna. Caută întotdeauna o oportunitate să dea frâu liber nemulțumirilor și urii. Speră că, într-o zi, va avea putere și influență și că va fi capabilă să remedieze toate aceste nemulțumiri și să se răzbune pe cei care au agresat-o și au rănit-o în trecut. Deocamdată, însă, aceste persoane nu au nicio modalitate potrivită de a realiza acest lucru, așa că, în cele din urmă, unele dintre ele vor ajunge să creadă în Dumnezeu. După ce au început să creadă în Dumnezeu, se gândesc: „Oh, acum cred în Dumnezeu și pot să-mi țin capul sus. Îl voi lăsa pe Dumnezeu să decidă lucrurile pentru mine, astfel încât acei oameni răi să primească ce merită. Asta e grozav!” Așadar, acum că au credință în Dumnezeu, își îngroapă ura și mânia în adâncul lor, fac tot ce pot pentru a se sacrifica, a plăti prețul, a suferi, a alerga și a lucra în casa lui Dumnezeu, sperând că într-o zi eforturile lor le vor aduce noroc și vor schimba lucrurile și că, atunci când va veni ziua în care devin mai puternici și nu mai sunt slabi, se vor asigura că cei care i-au agresat și i-au umilit atât de mult vor fi pedepsiți. Scopul lor în a face toate acestea e să asiste cu ochii lor la pedeapsa și răzbunarea impuse celor care le-au cauzat o astfel de durere și umilință nesfârșită. Ei poartă această emoție în credința lor în Dumnezeu, plătind prețul și sacrificându-se. La suprafață, se pare că niciodată nu se plâng, nu-și doresc și nu cer nimic, că se avântă din toată inima în realizarea datoriei lor în casa lui Dumnezeu și că nicio cantitate de suferință nu e prea mare. În realitate, totuși, acele emoții de ură și mânie din adâncul inimii lor rămân nerezolvate și ei nu au renunțat la ele. În momentul în care cineva le spune părerea proprie, indicându-le firile lor corupte, ei fug imediat, subconștient, înapoi la emoțiile lor de ură și mânie pentru a înfrunta și a rezolva această problemă. Se gândesc: „Mă denigrezi? Încerci să mă hărțuiești deoarece crezi că sunt ingenuu? Atâția oameni mă hărțuiesc, dar stai să vezi ce sfârșit li s-a pregătit!” Cineva trebuie doar să spună ceva despre ei și îi rănește, chiar dacă este neintenționat. Dar dacă acea persoană atinge vreun punct dureros, emoțiile lor de ură și mânie sunt stârnite, făcându-i să fugă inconștient înapoi la a se simți plini de ură pentru tot. Este clar că acest punct de vedere, această emoție, le-a afectat perspectiva și atitudinea față de oameni și lucruri, precum și modurile și mijloacele prin care se comportă și acționează. Indiferent cine le prezintă opinii și sugestii legitime, se gândesc întotdeauna: „Mă privește cu dispreț și dorește să mă agreseze. Crede că sunt ușor de împins de colo colo?” Ei folosesc acest punct de vedere și acest mod de a face lucrurile pentru a înfrunta situația și, în același timp, emoțiile lor de ură și mânie devin mai înrădăcinate în inima lor. Odată ce emoțiile de ură și mânie devin adânc înrădăcinate în adâncul inimii lor, acestea cresc continuu, iar ei le folosesc continuu pentru a se confrunta cu tot felul de oameni, evenimente și lucruri și, de asemenea, își aduc aminte constant că trebuie să urască pe toată lumea și că nimeni nu este drăguț cu ei. Chiar dacă, pentru o clipă, cred că cineva este bun cu ei, foarte curând își vor spune, involuntar și subconștient: „Să nu gândești așa. În afară de Dumnezeu, care este cu adevărat bun, nu există oameni buni. Toată lumea se bucură de nenorocirile tale și nimeni nu-ți dorește binele. Ei te cred ingenuu, așa că te hărțuiesc, iar când văd că reușești ceva, te măgulesc și încearcă să-ți intre în grații. Așa că să nu crezi pe nimeni și să nu privești pe nimeni cu bunătate. Trebuie să fii prudent și suspicios cu ceilalți oameni.” Ori de câte ori cineva le spune un cuvânt, ei îl analizează, gândindu-se: „Are ceva cu mine? De ce-a spus asta? Încearcă să mă atace și să se răzbune pentru ceva? Încearcă să mă manipuleze?” Aceste sentimente de suspiciune, ură și mânie le reamintesc în mod repetat și îi fac să folosească subconștient aceste sentimente în felul în care abordează și tratează orice tip de persoană, eveniment și lucru și, totuși, ei înșiși nu sunt total conștienți că toate acestea sunt tipuri de emoții negative. Aceste emoții negative exercită un control strâns asupra judecății lor, le leagă strâns gândirea și îi împiedică să privească din perspectiva sau punctul de vedere corect orice persoană, eveniment sau lucru. Când cineva începe să trăiască sub influența acestor emoții negative, devine foarte dificil să scape de controlul lor. Înainte de a renunța la aceste emoții negative, trăiește în ele fără să știe, privind din cadrul acestora oamenii, evenimentele și lucrurile, abordând oamenii, evenimentele și lucrurile cu punctele de vedere greșite care au luat naștere din aceste emoții negative. În primul rând, asta duce inevitabil la extremism, suspiciune, îndoială și chiar la irascibilitate și, de asemenea, acea persoană îi va privi pe ceilalți cu ostilitate și îi va ataca. Aceste emoții negative îi dirijează gândurile și punctele de vedere în inima sa și îi dirijează fiecare cuvânt și faptă. De aceea, când această persoană se împotmolește în aceste emoții negative, dacă e cineva care urmărește adevărul, ele dau naștere la obstacole în inima și mintea sa și au un impact asupra acestora și astfel, ea practică adevărul mult mai puțin. Din cauza alterării, tulburării și daunelor cauzate de aceste emoții negative, există o limită a adevărului pe care acești oameni sunt capabili să-l pună în practică și, când se confruntă cu o anumită situație, sunt întotdeauna influențați de sentimentele lor. Desigur, cel mai important efect e acela că ei cad sub influența acestor diverse emoții negative și, ca urmare, practicarea adevărului devine obositoare pentru ei. Nu sunt capabili să întrebuințeze conștiința și rațiunea umanității normale, nici liberul arbitru și instinctul creat de Dumnezeu, nici adevărurile-principii pe care omul ar trebui să le practice și la care ar trebui să adere în abordarea sa față de oamenii și lucrurile din jurul său și în judecata asupra semenilor și lucrurilor din jurul său.

Din aceste lucruri despre care am vorbit până acum, indiferent de felul în care analizați chestiunea, este clar că diverse emoții negative ocupă mintea fiecărei persoane într-o măsură mai mare sau mai mică. Întrucât ele ocupă mințile oamenilor, se va ivi o anumită dificultate în timp ce aceștia practică adevărul. De aceea, pe măsură ce trec prin procesul de urmărire a adevărului, oamenii trebuie să renunțe continuu la acei oameni, la acele evenimente și lucruri care fac emoțiile negative să ia naștere în ei. De exemplu, emoția negativă de inferioritate despre care am discutat mai devreme. Indiferent de situația care a făcut să apară sentimentul de inferioritate ori de cine sau ce eveniment l-a făcut să apară, ar trebui să ai înțelegerea corectă a calibrului tău, a punctelor tale forte, a talentelor și a calității propriei umanități. Nu e corect să te simți inferior, nici nu e corect să te simți superior – ambele sunt emoții negative. Inferioritatea poate să-ți constrângă acțiunile, să-ți constrângă gândurile și să-ți influențeze punctele de vedere și poziția. În mod similar, și superioritatea are acest efect negativ. Prin urmare, fie că e vorba de inferioritate sau de o altă emoție negativă, ar trebui să nutrești înțelegerea corectă a interpretărilor care duc la apariția acestei emoții. În primul rând, ar trebui să înțelegi că acele interpretări sunt incorecte și, fie că e vorba despre calibrul tău, talentul tău sau calitatea umanității tale, evaluările și concluziile despre tine la care duc acestea sunt întotdeauna greșite. Deci, cum poți să te evaluezi și să te cunoști cu acuratețe și să te desprinzi de sentimentul de inferioritate? Ar trebui să iei cuvintele lui Dumnezeu ca bază pentru a dobândi cunoașterea de sine, a afla cum sunt umanitatea, calibrul și talentul tău și ce puncte forte ai. De exemplu, să presupunem că îți plăcea să cânți și făceai asta bine, dar unii oameni te criticau și te înjoseau întruna, spunând că ești afon și cânți fals, așa că acum simți că nu poți cânta bine și nu mai îndrăznești să o faci în fața altora. Deoarece acei oameni laici, confuzi și mediocri te-au evaluat și judecat greșit, drepturile pe care le merită umanitatea ta au fost reduse, iar talentul tău a fost înăbușit. Ca urmare, nu îndrăznești nici măcar să cânți un cântec și ești destul de curajos să cedezi și să cânți cu voce tare doar când nu e nimeni prin preajmă sau ești singur. Pentru că de obicei te simți atât de oribil de ținut în frâu, când nu ești singur nu îndrăznești să cânți un cântec; îndrăznești să cânți doar când ești singur, bucurându-te de momentul în care poți cânta cu voce tare și limpede, și ce moment minunat, eliberator e acesta! Nu-i așa? Din cauza răului pe care ți l-au făcut oamenii, nu știi sau nu poți vedea clar ce poți să faci de fapt, la ce ești bun și la ce nu ești bun. În acest tip de situație, trebuie să-ți faci o evaluare corectă și să te măsori în mod corect, conform cuvintelor lui Dumnezeu. Ar trebui să stabilești ce ai învățat și în ce constau punctele tale forte și să te duci să faci tot ce poți face; cât despre lucrurile pe care nu le poți face, neajunsurile și lipsurile tale, ar trebui să reflectezi asupra lor și să le cunoști și, de asemenea, ar trebui să evaluezi și să știi cu exactitate cum este calibrul tău și dacă este bun sau rău. Dacă nu poți să-ți înțelegi propriile probleme sau să dobândești o cunoaștere clară în privința lor, atunci cere-le acelora din jurul tău care au înțelegere să-ți facă o estimare. Indiferent dacă ceea ce spun ei este corect, cel puțin îți va oferi un punct de referință și de luat în considerare și îți va permite să ai o judecată sau o caracterizare de bază în ceea ce te privește. După aceea, poți să rezolvi problema esențială a emoțiilor negative precum inferioritatea și să ieși treptat din ele. Astfel de sentimente de inferioritate sunt ușor de rezolvat dacă cineva poate să le discearnă, să se lămurească cu privire la ele și să caute adevărul.

În cazul celor care au suferit un tratament inechitabil, care au fost maltratați și discriminați în societate, în diferitele lor profesii și în diferite medii, sunt sentimentele de ură și mânie care apar în ei ușor de rezolvat? (Da.) Cum se rezolvă? (Ei trebuie să privească toți oamenii, toate evenimentele și lucrurile conform cuvintelor lui Dumnezeu, să renunțe la aceste emoții negative de ură și mânie și să renunțe la oamenii, evenimentele și lucrurile care i-au rănit în trecut.) „A renunța” sunt doar cuvinte – cum renunți? De exemplu, o femeie iese la întâlnire cu un bărbat și ajunge să fie ademenită de el în pat și înșelată să-i dea bani și, ori de câte ori se gândește la asta, simte o explozie bruscă de mânie, iar când această mânie apare, ea își strânge pumnii și adâncul inimii ei se umple de ură. Se gândește la fața acelui bărbat, se gândește la tot ce a spus el, la tot ce a făcut el care a rănit-o și, cu cât se gândește mai mult la aceste lucruri, cu atât devine mai mânioasă, cu atât se înfurie mai mult, cu atât supărarea arde mai tare, iar ura ei crește. Continuă să se gândească la asta și nu mai vrea să-și facă datoria, se simte din ce în ce mai rău, își spune să nu se odihnească, ci să continue să lucreze și să vorbească cu alți oameni, iar când nu poate dormi noaptea, trebuie să se bazeze pe pastile de somn ca să adoarmă. Nu îndrăznește să stea singură sau să-și lase inima să se odihnească. În momentul în care este singură, în momentul în care se odihnește, această ură năvălește în ea, iar ea vrea să se răzbune, să-l facă pe cel care a rănit-o să moară și, cu cât e mai neplăcută moartea, cu atât mai bine. Dacă într-o zi chiar aude vestea că acel bărbat a murit în mod tragic, abia atunci e capabilă să renunțe la sentimentele ei de ură și mânie. Gândește-te la asta: dacă el chiar ar muri, dacă ar primi ce merită și ar fi pedepsit, oare ai putea șterge acel eveniment care a făcut să apară ura și mânia și acea amintire îngropată atât de adânc în inima ta? Chiar ai reuși să renunți la ura din acel eveniment? Ar putea ea să dispară cu adevărat? (Nu.) Deci, a face ca persoana care te-a rănit să dispară și să îndure pedeapsa, să moară de o moarte cât mai neplăcută sau să îndure răzbunarea ori să ajungă la o finalitate rea este oare calea de a rezolva ura și mânia? Este calea de a renunța la ură și mânie? (Nu.) Și astfel, unii oameni spun: „Când descoperi că nutrești aceste emoții de ură și mânie, ar trebui să renunți la ele.” E asta calea de a practica? (Nu.) Deci, ce este când cineva spune: „Ar trebui să renunți la ele”? (Este doctrină.) Corect, este doctrină, nu calea de a practica. Tocmai v-am spus cum să rezolvați sentimentul de inferioritate, iar aceasta este o modalitate de a renunța la inferioritate. Aveți acum calea de a practica? (Da.) Deci cum renunțați la ură și mânie? A nu te gândi la ele este calea de a practica? (Nu.) Unii oameni spun să le excludeți din memoria voastră – este aceasta modalitatea de a rezolva problema? Ar însemna că ați renunțat la aceste lucruri? (Nu, nu ar însemna.) A scutura din cap, a închide ochii și a nu vă gândi la nimic sau a vă face de lucru nu este modalitatea de a rezolva această problemă și nu e calea corectă de practică pentru a renunța la aceste emoții negative. Așadar, care anume este calea de practică? Cum puteți renunța la aceste lucruri? Cum puteți rezolva această chestiune? Aveți o metodă bună de a face asta? Pentru a renunța la aceste lucruri, trebuie să le înfrunți, nu să te ascunzi de ele sau să fugi de ele. Nu ți-e frică să fii singur? Nu ți-e frică să-ți amintești acest eveniment? Nu ți-e teamă că cineva îți va redeschide rana? Așa că înfruntă-le și ia toți acei oameni, evenimente și lucruri care te-au rănit și te-au făcut să simți ură și mânie în trecut și pe toți aceia care ți-au lăsat o impresie profundă și pe care ți-i poți aminti și notează totul în scris, discerne-le umanitatea unul câte unul, conform cuvintelor lui Dumnezeu, cunoaște-le firile, analizează minuțios, dezvăluie și cunoaște esența lor și vezi ce anume sunt acei oameni. Concluzia ta finală – singura concluzie la care poți ajunge – va fi că toți aceștia sunt răi, sunt demoni, și nu oameni! Indiferent de metoda pe care o folosesc pentru a te răni sau pentru a te prinde în cursă și a-ți face rău, esența lor e aceea a demonilor, nu a oamenilor și, categoric, nu sunt obiecte alese de Dumnezeu. Nu există printre acei oameni niciunul care să fie capabil să vină în casa lui Dumnezeu, în timp ce tu ești alesul lui Dumnezeu. Acum ești capabil să asculți predici în casa lui Dumnezeu, să-ți îndeplinești datoria în casa lui Dumnezeu și poți să vii înaintea Lui – acesta este Dumnezeu care te ridică și îți arată bunătate. Acei oameni, pe de altă parte, nu au fost priviți niciodată ca oameni în ochii lui Dumnezeu. De aceea, odată ce ai început să crezi în Dumnezeu, ar trebui să păstrezi distanța între tine și ei. Dacă tot îți dorești să te asociezi cu ei, cu siguranță nu vei putea să te impui asupra lor și vei fi oprimat și pedepsit de ei, discriminat și insultat, vătămat de către ei, chiar maltratat. Tot ceea ce fac ei demonstrează ce fac demonii și ce face Satana. Dacă-ți place să te asociezi cu ei și să te lupți cu ei, atunci nici tu nu ești o persoană. Ești la fel ca ei și ești capabil să faci aceleași lucruri ca ei. Asta se datorează faptului că demonii nu numai că prind oamenii în capcană, ci își și fac rău unii altora – aceasta este natura unui demon. Văzând că tu ai fost ales de Dumnezeu și aparții omenirii pe care a creat-o Dumnezeu, cum ar putea demonii să nu se ia de tine? Cum ar putea să nu te rănească și să nu te prindă în capcană? Ei fac rău tuturor. Ei își fac rău unul altuia, deci, cu atât mai mult, nu vor slăbi strânsoarea asupra oamenilor și nu-i vor lăsa în pace! Asta demonstrează că această lume și omenirea sunt demonice și inundate cu desăvârșire de faptele Satanei. E incredibil de dificil să fii o persoană bună și, de asemenea, e incredibil de dificil să fii doar o persoană obișnuită care nu vrea să fie împinsă de colo-colo de către nimeni. Încerci să eviți asta, dar nu poți. Așa e lumea. De când a înțeles suficient pentru a putea începe școala, până la intrarea în societate și începerea muncii și apoi până la moarte, cine nu a fost niciodată împins de colo-colo în timpul vieții sau înșelat și persecutat? Nu există absolut nimeni așa. Indiferent cât de priceput sau capabil ești, întotdeauna va exista cineva mai formidabil decât tine care să te trateze ca pe un nimic. Diferența este, totuși, că fiecare are filosofii de trai diferite. Unii oameni îndură și se resemnează în fața adversităților, dar alții sunt diferiți. După ce au trecut de multe ori prin experiența de a fi înșelați și au fost hărțuiți până în punctul în care nu mai pot suporta și au suferit prea mult, în ei apar emoții precum ura și mânia, și urăsc atât omenirea, cât și societatea. Odată ce ai văzut clar esența și natura celor care te rănesc și ai văzut că esența lor este cea a demonilor, ura și mânia pe care le simți nu mai sunt îndreptate către oameni, ci către demoni, iar atunci nu s-a diminuat oare ura ta? (Ba da.) Ura ta s-a diminuat oarecum. Și care e avantajul că s-a micșorat oarecum? Este acela că, atunci când întâmpini din nou o astfel de situație, nu te vei emoționa din nou și nu vei privi situația cu irascibilitate. În schimb, o vei privi corect, o vei discerne și o vei aborda folosind cuvintele lui Dumnezeu și adevărul, îi vei privi pe cei care-ți provoacă iarăși rău din punctul de vedere al conștiinței și rațiunii umanității și vei folosi, în abordarea ta față de ei, calea învățată de la Dumnezeu, calea și principiile pe care ți le-a spus El. Când îi abordezi folosind calea pe care ți-a spus-o Dumnezeu, ura și mânia nu se vor ivi din nou în tine, ci, mai degrabă, vei ajunge să cunoști corupția omenirii, să cunoști fața demonilor și să confirmi și verifici, într-un mod mult mai profund și mai progresiv, că ale lui Dumnezeu cuvinte sunt adevărul. Când folosești cuvintele lui Dumnezeu și calea pe care ți-a spus-o Dumnezeu, calea pe care ai învățat-o de la El, pentru a privi o astfel de chestiune, atunci această chestiune nu numai că nu te va mai răni din nou și nu numai că nu va face ca ura și mânia ta să se adâncească, ci, dimpotrivă, va face ca ura și mânia din profunzimea inimii tale să se împuțineze treptat și, pe măsură ce experimentezi iar și iar acest tip de chestiune, statura ta va crește și firea ta se va schimba.