O fire coruptă poate fi înlăturată doar prin acceptarea adevărului (Partea Întâi)

Calea cea dreaptă în viață este să crezi în Dumnezeu. Dumnezeu v-a ales pe voi toți, iar voi ați ales cu toții să Îl urmați și să porniți pe calea cea dreaptă în viață. În mod ideal, veți reuși să satisfaceți intențiile lui Dumnezeu, să vă îndepliniți îndatoririle așa cum trebuie, să dobândiți adevărul și să fiți desăvârșiți de Dumnezeu. Nu sunt acestea idealul și aspirația voastră? (Ba sunt.) Este un lucru bun, un lucru pozitiv, ca un credincios să aibă un astfel de ideal, iar Dumnezeu împlinește idealurile și aspirațiile pozitive ale oamenilor. Oare oamenii au uneori idealuri și aspirații negative sau incorecte? Acest lucru este posibil, deoarece stările oamenilor sunt schimbătoare înainte ca ei să dobândească adevărul, chiar regresând uneori. Atunci când apar aceste lucruri negative, nu îți afectează intrarea în viață și relația normală cu Dumnezeu? Dacă oamenii trăiesc în aceste stări, condițiile lor nu se vor înrăutăți și nu vor deveni negative și slabe? Ce ar trebui să facă ei în astfel de momente? (Să vină înaintea lui Dumnezeu în rugăciune.) Ei bine, nu există momente când oamenii nu doresc să se roage, când vor să continue să trăiască într-o stare de depravare, lăsându-l pe Satana să-i manipuleze după bunul plac, în timp ce ei se răsfață și fac tot ce doresc, fără să se gândească ce final vor avea? Există o astfel de stare? (Există.) Acest lucru este o manifestare a cărei probleme? (Și-au întors fața de la Dumnezeu.) Și ce i-a determinat să-și întoarcă fața de la Dumnezeu? Nu este aceasta o manifestare a staturii lor insuficiente și a lipsei lor de adevăr? Într-adevăr, se datorează înțelegerii lor inadecvate a adevărului și staturii lor insuficiente. De fiecare dată când apare o astfel de situație, când o persoană se găsește într-o astfel de stare, trebuie să se roage lui Dumnezeu, să se bizuie pe El și să caute adevărul. În cazul în care statura sa este prea mică și nu reușește să dobândească adevărul, ar trebui să caute și să aibă părtășie cu cineva care înțelege adevărul și să primească de la acesta provizii și sprijin. Uneori, ea va trebui să fie și emondată de o altă persoană sau disciplinată de Dumnezeu. Dacă îi lipsește capacitatea de a se descurca singură, este pentru că nu înțelege suficient de mult din adevăr și este lipsită de statură. Statura insuficientă îi face pe oameni incapabili să reziste diferitelor stări și gânduri negative, depravate. Nu este acesta un mod de viață istovitor? În ce stări trăiesc, de obicei, cei lipsiți de statură? Are vreunul dintre voi o experiență personală în acest sens? Ce fel de stări vă fac să vă simțiți singuri, nefericiți, indeciși, extenuați și pierduți, ca și cum nu ar exista nicio cale de urmat, lăsându-vă toată ziua cu un sentiment de tristețe, fără chef să vă rugați sau să urmăriți adevărul? Când vă confruntați cu o problemă aparent insurmontabilă, vă gândiți vreodată să renunțați? (Da.) Deci, ce determină apariția acestor stări? Sunt ele gândite și planificate în mod intenționat în mintea oamenilor? Sigur că nu. Așadar, reflectați la această întrebare – ce credeți că le provoacă? Spuneți-Mi, dacă o persoană înțelege adevărul, atunci își va cunoaște cu adevărat firea coruptă, va fi capabilă să vadă în mod clar adevărul propriei corupții, va ști cu ce adevăruri trebuie să fie înzestrată pentru a trăi asemănarea umană și va ști cum să-L mulțumească pe Dumnezeu în diferite situații, precum și modalitățile potrivite de a trata anumite chestiuni și principiile care trebuie respectate în timp ce face acest lucru – când o persoană care are o astfel de statură se confruntă cu dificultăți, cum va fi starea ei? Cu siguranță, într-o oarecare măsură, se va simți în continuare negativă și slabă, nu-i așa? (Corect.) Așadar, de unde provine această negativitate și slăbiciune și cum poate fi înlăturată? Nu ați mai căutat sau nu ați mai reflectat niciodată asupra acestor probleme? (Rareori.) Deci, ați reușit să faceți față cu greu dificultăților și momentelor de slăbiciune și negativitate, fără să luați vreodată în serios aceste chestiuni. În acest caz, sunteți foarte norocoși că ați ajuns până aici, iar asta doar datorită harului lui Dumnezeu, care v-a condus prin aceste dificultăți. Acum, care a fost întrebarea pe care am pus-o adineauri? (Ce îi determină pe oameni să trăiască într-o stare negativă și de slăbiciune?) Gândiți-vă puțin la asta; aveți un răspuns? Teoretic, faptul că nu înțeleg adevărul. În acest caz, ce ghidează viața oamenilor înainte ca aceștia să înțeleagă adevărul? (Firile lor corupte, satanice.) Da, nu acesta este răspunsul vostru? V-ați dat seama acum? Când se confruntă cu dificultăți, oamenii vor să renunțe, se simt neliniștiți, slabi, nefericiți, constrânși și încătușați, ca și cum nu ar exista nicio cale de urmat, iar apoi devin negativi, le lipsește credința și consideră că a crede în Dumnezeu este lipsit de sens. Care sunt cauzele acestei situații? (Firile lor corupte, satanice.) Cu ce fel de fire trăiesc oamenii atunci când nu înțeleg adevărul? Cu ce natură trăiesc ei? Ce le ghidează viața? (Firile lor corupte, satanice.) Ce lucruri pot apărea într-o persoană ca urmare a unei firi corupte, satanice? Aroganța, împotrivirea și trădarea față de Dumnezeu, precum și opunerea față de El. Toate aceste firi corupte nu aduc oamenilor decât suferință, negativitate și slăbiciune. Acum, de ce firile corupte, satanice pot aduce oamenilor suferință, negativitate și slăbiciune, dar nu pot aduce pace, bucurie, confort sau fericire în mintea unei persoane? De ce pot aceste lucruri negative să facă o persoană negativă? Firile corupte sunt lucruri negative și sunt ostile adevărului, așa că nu pot îndeplini nicio funcție pozitivă, ci doar funcții negative. Ele nu le pot aduce oamenilor pozitivitate, motivație sau o mentalitate optimistă, ci doar slăbiciune, negativitate și suferință. Atunci când o fire satanică a prins rădăcini în oameni, devenind natura lor, acest lucru este suficient pentru a planta întuneric și răutate în inimile lor și pentru a-i determina să urmărească și să aleagă calea greșită. Când sunt mânați de forța unei firi corupte satanice, care sunt idealurile, speranțele, ambițiile, țelurile și direcțiile în viață ale oamenilor? Nu cumva aleargă în direcția opusă lucrurilor pozitive? De exemplu, oamenii își doresc întotdeauna să aibă un renume sau să fie celebrități; își doresc să câștige faimă și prestigiu și să aducă onoare strămoșilor lor. Sunt pozitive aceste lucruri? Acestea nu sunt deloc în conformitate cu lucrurile pozitive; în plus, contravin legii prin care soarta omenirii se află sub suveranitatea lui Dumnezeu. De ce spun asta? Ce fel de persoană Își dorește Dumnezeu? Își dorește El o persoană de seamă, o celebritate, o persoană nobilă sau o persoană care să schimbe lumea? (Nu.) Atunci, ce fel de persoană Își dorește Dumnezeu? (O persoană cu picioarele bine înfipte în pământ, care îndeplinește rolul unei ființe create.) Da, și ce altceva? (Dumnezeu Își dorește o persoană onestă, care se teme de El, se ferește de rău și I se supune Lui.) (O persoană care stă alături de Dumnezeu în toate chestiunile, care se străduiește să-L iubească pe Dumnezeu.) Aceste răspunsuri sunt, de asemenea, corecte. Este vorba despre orice persoană care este trup și suflet cu Dumnezeu. Scrie undeva în cuvintele lui Dumnezeu că oamenii trebuie să rămână în postura lor de oameni? (Da.) Ce spune? [„Ca una dintre făpturi, omul trebuie să își păstreze poziția și să se comporte conștiincios. Să păzești cu grijă ceea ce-ți încredințează Creatorul. Să nu te abați sau să faci lucruri dincolo de aria capacităților tale sau care sunt neplăcute lui Dumnezeu. Nu încerca să fii măreț sau să devii un supraom sau deasupra altora, nici să cauți să devii Dumnezeu. Oamenii nu ar trebui să dorească să fie astfel. Să cauți să fii măreț sau un supraom e absurd. Să cauți să devii Dumnezeu este și mai dezonorant; este dezgustător și mârșav. Să devină adevărate făpturi este ceva vrednic de laudă și scopul pe care făpturile ar trebui să și-l asume mai mult decât orice altceva; acesta este singurul țel pe care toți oamenii ar trebui să îl urmărească” (Cuvântul, Vol. 2: Despre a-L cunoaște pe Dumnezeu, „Dumnezeu Însuși, Unicul I”).] Din moment ce știți ce le cer cuvintele lui Dumnezeu oamenilor, sunteți capabili să respectați cerințele lui Dumnezeu când urmăriți conduita umană? Vă doriți mereu să vă întindeți aripile și să vă luați zborul, vă doriți întotdeauna să zburați singuri, să fiți mai degrabă un vultur decât o pasăre mică? Ce fire este aceasta? E acesta principiul conduitei umane? Ar trebui să-ți bazezi urmărirea conduitei umane pe cuvintele lui Dumnezeu; doar cuvintele lui Dumnezeu sunt adevărul. Ați fost prea profund corupți de Satana și întotdeauna considerați cultura tradițională – cuvintele Satanei – drept adevărul, drept obiectul urmăririi voastre, ceea ce face să vă fie ușor să mergeți pe calea greșită, să umblați pe calea împotrivirii față de Dumnezeu. Gândurile și perspectivele omenirii corupte și lucrurile pentru care se străduiesc sunt contrare dorințelor lui Dumnezeu, adevărului și legilor suveranității lui Dumnezeu asupra tuturor lucrurilor, orchestrării Sale asupra tuturor lucrurilor și controlului Său asupra sorții omenirii. Așadar, oricât de adecvat și rezonabil este acest tip de urmărire, conform gândurilor și noțiunilor umane, din perspectiva lui Dumnezeu, nu sunt lucruri pozitive și nu sunt în conformitate cu intențiile Sale. Pentru că te împotrivești realității suveranității lui Dumnezeu asupra sorții omenirii și pentru că îți dorești să acționezi singur, luându-ți soarta în propriile mâini, te lovești mereu atât de tare de ziduri, încât îți sângerează capul și nimic nu îți merge niciodată bine. De ce nu îți merge nimic? Pentru că legile pe care le-a stabilit Dumnezeu sunt de neschimbat de orice ființă creată. Autoritatea și puterea lui Dumnezeu sunt mai presus de orice altceva, de neîncălcat de nicio ființă creată. Oamenii își supraevaluează abilitățile. Ce îi face pe oameni să-și dorească mereu să fie eliberați de suveranitatea lui Dumnezeu, să vrea întotdeauna să-și ia în mâini soarta, să-și planifice viitorul și să-și dorească să-și controleze perspectivele, direcția și scopurile vieții? De unde vine acest punct de plecare? (Dintr-o fire coruptă satanică.) Așadar, ce le aduce o fire coruptă satanică oamenilor? (Împotrivire față de Dumnezeu.) Ce se naște din împotrivirea oamenilor față de Dumnezeu? (Durerea.) Durerea? Este distrugerea! Durerea nu este nici jumătate din aceasta. Ceea ce vedeți chiar în fața ochilor este durere, negativitate și slăbiciune și acestea înseamnă împotrivire și doleanțe – ce rezultat vor aduce aceste lucruri? Anihilare! Aceasta nu este o chestiune neînsemnată, și nu este un joc. Oamenii care nu au o inimă cu frică de Dumnezeu nu-și pot da seama de asta.

Unii oameni devin negativi și slabi de îndată ce întâmpină câteva necazuri, dar când nu sunt necazuri, sunt plini de ambiții și dorințe, sperând mereu să devină celebrități sau un fel de experți. Atunci când oamenii trăiesc cu o astfel de mentalitate, ei sunt pur și simplu dominați de natura lor satanică. Când oamenii sunt mereu plini de ambiții și dorințe, vor putea trăi o viață fericită? Dacă nu te lepezi de aceste lucruri, suferința ta nu se va diminua. Suferința te va urmări mereu; va fi ca un cuțit care ți se răsucește în inimă. Cum poate fi rezolvată această problemă? (Căutând și urmărind adevărul.) Sunteți cu toții mai mult sau mai puțin capabili să vorbiți despre conceptul general al căutării adevărului și sunteți cu toții conștienți de acest lucru. Când vă confruntați cu o problemă, trebuie mai întâi să căutați adevărul. Firile corupte ale omului pot fi înlăturate doar prin căutarea, înțelegerea și dobândirea adevărului. Oamenii pot experimenta adevărata bucurie, pace, confort și fericire numai după ce își înlătură firile corupte și numai atunci pot veni cu adevărat înaintea lui Dumnezeu. Acest lucru rezolvă problema chiar de la rădăcină. Așadar, cum ar trebui să se pornească cineva în căutarea adevărului? Ce amănunte sunt implicate? Cine poate explica? (Atunci când simți că te gândești la statut și reputație sau că le urmărești în mod activ, nu ignora aceste gânduri și comportamente. Încearcă să le înțelegi și să le diseci, conform cuvântului lui Dumnezeu. Recunoaște că acesta este răul adus omului de firile satanice, corupte. Recunoaște calea greșită pe care ai mers și apoi mănâncă și bea cuvântul lui Dumnezeu, roagă-te lui Dumnezeu și bizuie-te pe El, pentru a rupe această cătușă pe care Satana o folosește pentru a-l lega pe om.) (Cea mai importantă parte este recunoașterea părerilor false pe care le ai cu privire la ceea ce ar trebui să urmărești, înțelegerea răului pe care firile satanice, corupte, îl provoacă oamenilor și schimbarea părerilor tale asupra lucrurilor. Apoi, trebuie să vii mai mult înaintea lui Dumnezeu în rugăciune, să te apropii de El și să construiești treptat o relație normală cu El.) Altceva? (Dacă uneori te simți slab și negativ și nu poți identifica pricina sau firea coruptă din care provin aceste sentimente, ar trebui mai întâi să te rogi lui Dumnezeu și să-I ceri să te lumineze. De asemenea, poți să te destăinui în fața unor frați și surori și să ai părtășie cu ei. Ascultând părtășia acestora despre experiențele lor, îți poți clarifica felul în care înțelegi această stare, după care ar trebui să cauți pasaje relevante din cuvântul lui Dumnezeu cu care să o înlături.) Continuați. (Dacă, atunci când ceva nu merge așa cum ți-ai dorit, mereu despici firul în patru, analizând cine a avut dreptate și cine a greșit, atunci, în aceste momente ar trebui mai întâi să-ți liniștești inima înaintea lui Dumnezeu și să te supui situației – să te rogi lui Dumnezeu și să cauți de la El, cu credință în suveranitatea Sa. Atunci Dumnezeu te va lumina și îți va permite să-I înțelegi intenția. Apoi, când vei reexamina situația, vei înțelege ce fel de corupție ai dezvăluit și care este intenția lui Dumnezeu. Acesta este modul în care am pătruns eu adevărul.) Cu toții trebuie să practicați părtășia pe tema adevărului – să vă împărtășiți cunoștințele, experiențele și ideile și să învățați cum să vă destăinuiți în părtășie. Dacă vei face acest lucru, vei dobândi și vei înțelege tot mai mult. Unii dintre voi tocmai v-ați împărtășit experiențele și cunoștințele personale și fiecare dintre voi a avut ceva diferit de spus. Bravo, ați împărtășit cu toții ceva foarte practic. După ce v-am ascultat părtășia, pot vedea că ați evoluat cu toții și că ați avut o oarecare intrare în viață în ultimii ani în care v-ați îndeplinit îndatoririle. Aveți ceva cunoștințe și experiență în privința chestiunilor legate de credința în Dumnezeu, nu doar simple declarații, și ați pus o bază. Excelent. Se pare că nu este atât de dificil să crezi în Dumnezeu: atât timp cât cineva este sincer, ascultă cuvintele lui Dumnezeu și face orice spune El, și atât timp cât este capabil să practice adevărul, va fi capabil să îndeplinească cerințele lui Dumnezeu. În concluzie, există un fapt pe care ar trebui să-l înțelegi în credința ta în Dumnezeu mai mult decât pe toate celelalte: credința în Dumnezeu nu înseamnă doar să crezi în numele lui Dumnezeu și cu atât mai puțin să ai credință în Dumnezeul nedeslușit al imaginației tale. Să crezi în Dumnezeu înseamnă că trebuie să crezi că Dumnezeu este practic, ar trebui să crezi în esența lui Dumnezeu, în firea Sa și în ceea ce are El și ce este; trebuie să crezi în faptul că Dumnezeu este suveran peste destinul omenirii și că El este suveran peste destinul tău. Așadar, ce înseamnă a crede? Nu înseamnă că oamenii chiar au nevoie să coopereze și să pună credința în practică? De exemplu, când se confruntă cu o situație nefavorabilă, unii oameni încep să se plângă și să dea vina pe alte persoane. Ei nu iau niciodată în considerare faptul că, probabil, ei înșiși au provocat-o ci, în schimb, împing întotdeauna responsabilitatea asupra altcuiva. Apoi, se simt mulțumiți și în largul lor și se gândesc: „Problema este rezolvată. Să crezi în Dumnezeu în acest fel este foarte plăcut și ușor!” Ce părere ai despre această metodă de rezolvare a problemelor? Se poate câștiga adevărul practicând astfel? Arată o atitudine de supunere față de Dumnezeu? Cu ce perspectivă și prin ce mijloace cred acești oameni în Dumnezeu? Au aplicat ei cuvintele „Dumnezeu este suveran peste destinul omenirii, toate evenimentele și toate lucrurile sunt în mâinile Lui” în viața lor de zi cu zi? Când analizează problema folosind mintea omului, când abordează chestiunea folosind mijloace umane, cred ei în suveranitatea lui Dumnezeu? Se supun ei suveranității lui Dumnezeu asupra tuturor oamenilor, evenimentelor și lucrurilor și rânduirii acestora de către El? Categoric nu. În primul rând, ei nu se supun; aceasta este deja o greșeală. În al doilea rând, sunt incapabili să accepte de la Dumnezeu situația, oamenii, evenimentele și lucrurile pe care El le rânduiește pentru ei; nu privesc dincolo de suprafață. Se uită doar la cum pare situația din exterior, apoi o analizează folosind mintea lor umană și încearcă să o rezolve prin metode umane. Nu este aceasta o altă greșeală? Este o greșeală mare? (Este.) Cum așa? Ei nu cred că Dumnezeu este suveran asupra tuturor lucrurilor. Ei cred că totul este întâmplător. În opinia lor, absolut nimic nu este stăpânit de Dumnezeu, iar cele mai multe lucruri se întâmplă din cauza acțiunilor oamenilor. Asta înseamnă să crezi în Dumnezeu? Au ei credință adevărată? (Nu.) De ce nu? Ei nu cred că Dumnezeu are suveranitate peste toate lucrurile. Ei nu cred că Dumnezeu are suveranitate peste toate chestiunile și toate obiectele – că Dumnezeu are suveranitate peste orice situație. Dacă un lucru nu merge așa cum și-au imaginat ei, nu sunt capabili să accepte asta de la Dumnezeu. Ei nu cred că Dumnezeu poate orchestra aceste situații. Pentru că nu Îl pot vedea pe Dumnezeu, ei cred că aceste situații apar mai degrabă la întâmplare, ca urmare a acțiunilor oamenilor, și nu sunt orchestrate de Dumnezeu. Ei nu cred în suveranitatea lui Dumnezeu. Atunci care este esența credinței lor? (Sunt neîncrezători.) Așa este, sunt neîncrezători! Neîncrezătorii nu acceptă nimic de la Dumnezeu. În schimb, ei își storc creierii încercând să trateze lucrurile folosind perspective, minți și metode umane. Acesta este comportamentul neîncrezătorilor. Când vă veți confrunta cu acest tip de persoană în viitor, ar trebui să dezvoltați un anumit discernământ în ceea ce o privește. Neîncrezătorii sunt buni în a-și folosi creierul și a veni cu idei atunci când apar probleme; ei studiază în mod constant problema curentă și încearcă să o rezolve folosind metode umane. Întotdeauna privesc oamenii și lucrurile folosind raționamente umane și filosofii satanice, sau bazându-se pe lege, fără să creadă despre cuvântul lui Dumnezeu că este adevărul sau că suveranitatea lui Dumnezeu cuprinde totul. Tot ce se întâmplă este permis de Dumnezeu, dar neîncrezătorii nu sunt capabili să accepte aceste lucruri de la El și privesc întotdeauna lucrurile pornind de la noțiuni și închipuiri umane. Deși neîncrezătorii spun, de obicei, că ei cred că soarta unei persoane este în mâinile lui Dumnezeu și că sunt dispuși să se supună suveranității și rânduielii Lui, atunci când chiar li se întâmplă anumite lucruri, ei sunt incapabili să le accepte de la Dumnezeu și își formează noțiuni despre El. Acesta este comportamentul neîncrezătorilor. Există astfel de oameni în viața voastră? Voi vă comportați vreodată în acest fel? (Da.) Vă comportați ca niște neîncrezători, dar oare chiar sunteți neîncrezători? Credeți că Dumnezeu este suveran asupra tuturor lucrurilor? Recunoașteți faptul că fiecare persoană, eveniment, lucru și situație se află în mâinile lui Dumnezeu? Câte lucruri puteți accepta de la Dumnezeu? Câte chestiuni ați rezolvat folosind metode umane? Și cât de des trăiți după o fire coruptă? Cât de des sunteți capabili să vă supuneți lui Dumnezeu? Reflectați asupra acestor întrebări, cu siguranță, în inimile voastre, știți răspunsurile. Este ușor să accepți lucruri de la Dumnezeu? (Va exista o luptă interioară.) Este adevărat că va exista o luptă, dar care este rezultatul acestei lupte? Este un succes sau un eșec? (Uneori un eșec, alteori un succes.) Dacă acestea sunt în proporții egale, atunci încă mai există speranță pentru voi, dar dacă eșuați des și rareori reușiți, asta dovedește că nu sunteți niște persoane care iubesc adevărul. Eșecul este normal – nu vă temeți de eșec, nu vă descurajați, nu deveniți negativi sau nu dați înapoi și continuați să încercați din răsputeri. Eșecul nu este un lucru rău; oamenii pot, cel puțin, să beneficieze de pe urma eșecului, ceea ce este un lucru bun!

Ești norocos! Apasă pe butonul de Messenger pentru a ne contacta, ceea ce te va ajuta să ai ocazia de a întâmpina pe Domnul și de a obține binecuvântarea lui Dumnezeu în 2026!

Contactează-ne pe Messenger