În ceea ce privește conștiința – la ce am spus anterior că se referă? Este simțul dreptății și al bunătății umanității normale. O persoană trebuie să fie integră și bună pentru a se spune că are conștiință. Așadar, cum pot fi optimizate și înălțate integritatea și bunătatea umanității normale după ce o persoană ajunge să creadă în Dumnezeu? Acestea trebuie clădite pe temelia înțelegerii adevărului. Cu alte cuvinte, după ce o persoană înțelege adevărul, criteriile după care se poartă și acționează vor fi un obiectiv pozitiv, care va avea un efect pozitiv, valoare și semnificație pentru sine și pentru toți ceilalți. Odată ce înțelege adevărul, persoana va privi și va trata totul pe baza adevărurilor-principii învățate de la Dumnezeu. În ochii celorlalți, o astfel de persoană este destul de integră. Ce înseamnă integritatea? Integritatea înseamnă să nu te abați la stânga sau la dreapta, să nu te abați din cauza impetuozității, a sentimentelor, intereselor, relațiilor sau intențiilor personale, ci să practici în schimb în vederea celui mai corect, celui mai adecvat obiectiv, un obiectiv care să fie cel mai demn de respectul, admirația și stima oamenilor – sau, se poate spune, să practici în vederea unui obiectiv pe care Dumnezeu îl consideră bun și pe care îl aprobă. Nu este acest lucru superior „integrității”, așa cum este văzută de omenirea coruptă obișnuită? (Ba da.) Ce înseamnă această integritate? Este în concordanță deplină cu adevărurile-principii, bazată în întregime pe cuvintele lui Dumnezeu și clădită pe temelia conștiinței. Când înțelege adevărul, o persoană deține căile și principiile de a rezolva probleme și de a gestiona chestiuni, prin urmare, nu este desăvârșită conștiința acestei persoane? Nu a fost optimizată? (Ba da.) Atunci, nu ar trebui o persoană adevărată, o ființă creată adevărată, să aibă o astfel de conștiință? Nu ar trebui să aibă integritate în acest sens? (Ba da.) O persoană adevărată ar trebui să aibă integritate în acest sens, în acord cu adevărul, nu cu cele spuse de oameni – să fii în mod ferm integru și imparțial, deschis și cinstit sau „un om adevărat nu ascunde nimic și își susține mereu acțiunile”. Aceasta este impetuozitate, nu are un conținut real și este întru totul simulată de oameni. Integritatea are ca bază adevărul; are practici concrete trăite. Înseamnă că o persoană cu umanitate normală deține adevărul ca sursă și punct de plecare și este capabilă să trateze și să gestioneze diverse chestiuni conform cuvintelor lui Dumnezeu – aceasta se numește integritate. Bunătatea, într-o măsură și mai mare, este evidentă; cel puțin, depășește standardul conștiinței și rațiunii. Nu există ipocrizie în bunătate, cu atât mai puțin ferocitate. Înseamnă să acționezi în totalitate pe căi benefice și edificatoare pentru oameni și care, în același timp, se conformează cerințelor lui Dumnezeu; înseamnă să acționezi în totalitate pe baza obiectivului și a criteriilor de a te teme de Dumnezeu și a te feri de rău, de a-L mulțumi pe Dumnezeu și de a urma calea Lui. Acesta este cel mai bun, cel mai frumos lucru de sub ceruri, din întregul univers. O persoană care are cuvintele lui Dumnezeu sau adevărul ca viață are cu siguranță cea mai bună inimă, deoarece este capabilă să accepte adevărul, iar acest lucru îndeplinește pe deplin standardul pe care Dumnezeu îl cere de la oameni. Întrucât are acest tip de umanitate, este adecvat să spunem că este integră și, de asemenea, este adecvat să spunem că este bună. Aceasta deoarece persoana respectivă este capabilă să accepte și să practice adevărul și nu se călăuzește după sentimentele sale, nu are ambiții sau dorințe în îndeplinirea datoriei sale și nu are înlăuntrul ei otrăvurile culturii tradiționale, iar standardul său de evaluare a moralității și umanității nu este alterat de niciuna dintre filosofiile, gândurile sau opiniile Satanei – se conformează întru totul adevărului. Așadar, spuneți-Mi, nu este deja foarte optimizată umanitatea care conține o astfel de conștiință și rațiune? (Ba da.) Deoarece acest tip de persoană deține adevărul și deoarece esența vieții pe care o trăiește este adevărul, umanitatea sa, care deține o astfel de viață-esență, este desăvârșită. Dacă nu vă place să auziți cuvântul „desăvârșită”, atunci o pot numi și „optimizată”. Cel puțin, în ochii lui Dumnezeu, aceste persoane sunt optimizate și sunt iubite de El. Dumnezeu folosește fărâma de conștiință, de rațiune și de simț al rușinii pe care o au oamenii pentru a-Și lucra cuvintele și adevărul în ei. Când adevărul cuvintelor lui Dumnezeu este lucrat în tine, nu doar că rațiunea și conștiința ta nu sunt slăbite sau ascunse, ci devin în schimb mai normale și optimizate. Așa este omenirea pe care o dorește Dumnezeu. Să nu spunem desăvârșită, să spunem optimizată. De ce să nu spunem desăvârșită? Dacă spun desăvârșită, unii oameni fără înțelegere spirituală vor zice: „Nu ai spus Tu să nu fim oameni desăvârșiți?” Așadar, trebuie să evit acest cuvânt, în eventualitatea în care unii oameni înțeleg greșit. De fapt, dacă ceva este optimizat în ochii lui Dumnezeu, atunci se poate spune în rândul omenirii create că este desăvârșit. Această desăvârșire nu este desăvârșirea din închipuirile oamenilor, ci mai degrabă un lucru frumos și bun, o forță a dreptății și, de asemenea, un lucru pozitiv, demn de lauda, aspirația, aprecierea, respectul și prețuirea oamenilor. Prin urmare, dacă vrei o conștiință care nu doar să se blocheze în a nu încălca limita inferioară a umanității în conduita personală, ci vrei să-ți faci conștiința mai sensibilă, mai perspicace și să-ți faci rațiunea să fie la înălțimea cerințelor lui Dumnezeu, atunci ai o singură cale. Această cale nu este de a depăși diversele neajunsuri și defecte ale umanității, ci de a urmări adevărul, de a depune efort pentru diversele adevăruri pe care le învățăm de la Dumnezeu și de a înțelege care sunt standardele cerute de Dumnezeu de la tine când vine vorba de diverse persoane, evenimente și lucruri și de modul în care ar trebui să privești, să tratezi și să gestionezi aceste persoane, evenimente și lucruri. Dumnezeu a impus principii și standarde pentru toate aceste aspecte. Care este sarcina ta? Este de a practica în această direcție, în acest scop, conform acestor standarde. Mai întâi, caută și înțelege care sunt standardele pentru practicarea adevărului. Apoi, ai cerințe de la tine însuți conform standardelor pe care le cere Dumnezeu, renunțând totodată la diversele gânduri, opinii, reguli, reglementări și așa mai departe din noțiunile și închipuirile tale care nu se conformează cuvintelor lui Dumnezeu sau adevărului. Apoi, lasă cuvintele lui Dumnezeu să devină puțin câte puțin principiile tale de practică. În timp ce înveți să renunți, nu uita: scopul renunțării nu este să devii o persoană cu inima goală; Dumnezeu vrea ca viața ta să aibă conținut. La ce se referă acest conținut? Se referă la principiile cerute de Dumnezeu pentru diverse chestiuni. Desigur, Dumnezeu nu vrea ca oamenii să transforme diversele principii de practică în teorii goale, doar vorbind despre ele, dar fără să le pună în practică. În schimb, El speră ca oamenii să poată transforma cu fermitate aceste adevăruri-principii într-o parte a vieții lor și să-I poată aduce cuvintele în viața lor reală. Să luăm exemplul îndeplinirii unei datorii – ce standard le cere Dumnezeu oamenilor în această privință? Să se poarte într-un mod pragmatic și conform locului lor adecvat. Adică, în îndeplinirea datoriei tale, trebuie să fii pragmatic, nu trebuie să fii superficial sau grăbit, nu trebuie să faci lucrurile mecanic sau doar de ochii altora și, de asemenea, nu trebuie să te dai în spectacol; desigur, și mai important este să acționezi conform adevărurilor-principii. Ar trebui să acționezi în modul în care îți spune Dumnezeu și să te abții să faci lucrurile pe care Dumnezeu îți spune să nu le faci. Dacă nu te poți abține complet de la a face acele lucruri, începe prin a le face mai puțin, răzvrătește-te împotriva propriilor dorințe și preferințe și ajungi treptat să te abții complet de la a le face – nu este ușor de realizat? (Ba da.) În timp ce urmărești mântuirea, ar trebui să rezolvi diversele firi corupte expuse de cuvintele lui Dumnezeu și să renunți la ele. Desigur, renunțarea la aceste firi corupte nu este obiectivul final. Obiectivul final este, cu condiția prealabilă de a renunța la aceste firi corupte, să accepți cuvintele și cerințele lui Dumnezeu. Acceptarea lor nu este de dragul de a-ți schimba starea de spirit și nici de dragul de a putea să trăiești cu demnitate; este pentru a te elibera de firile tale corupte. Acesta este obiectivul final, întrucât poți obține mântuirea doar după ce te-ai eliberat de firile tale corupte.

Cel mai mare obstacol în calea dobândirii mântuirii de către oameni constă în firile lor corupte. Nivelul scăzut de educație, vârsta înaintată sau felul stângaci de a vorbi și lipsa capacității de a te exprima – niciunul dintre acestea nu este cel mai mare obstacol în calea mântuirii. Competențele profesionale slabe din datoria ta și incapacitatea ta de a te descurca – nici acestea nu sunt cel mai mare obstacol în calea mântuirii. Atunci care este cel mai mare obstacol în calea mântuirii? Sunt firile tale corupte. Desigur, diversele firi corupte care sunt expuse în cuvintele lui Dumnezeu nu sunt ușor de rezolvat de către oameni. Aceasta nu se datorează faptului că oamenii nu sunt dispuși să renunțe la firile lor corupte, nici faptului că gândurile și opiniile lor sunt învechite și, desigur, cu atât mai mult nu se datorează neajunsurilor sau defectelor umanității lor, nici faptului că oamenii sunt amorțiți, reacționează lent și așa mai departe – niciunul dintre acestea nu constituie rădăcina problemei. Atunci care este cauza? Pur și simplu întrucât firile corupte au prins rădăcini în inimile lor, oamenii nu se pot elibera de ele doar fiindcă își doresc, așa că firile lor corupte ies adesea la iveală, provocând tulburări și probleme în timp ce ei își îndeplinesc îndatoririle. De exemplu, să presupunem că ești un conducător de biserică, ai făcut ceva greșit și ai fost emondat. În acest caz, ar trebui să accepți, să recunoști că ai făcut ceva greșit, să fii dispus să te căiești, să schimbi acea abordare greșită și să acționezi conform adevărurilor-principii. Aceasta este o chestiune foarte simplă, dar nu poți să o faci. Te gândești: „Am fost emondat așa pentru că le sunt neplăcut și vor să mă demită?” În inima ta iau naștere plângeri și înțelegeri greșite și chiar încerci să te cerți cu Dumnezeu: „Din moment ce mă găsești neplăcut și vrei să mă demiți și să mă elimini, atunci nu-i nimic, hai să lămurim lucrurile. Am început să cred în Dumnezeu la 18 ani, am fost conducător în toți acești ani, lepădându-mă de familie și de carieră, renunțând la căsătorie și familie – cum vor fi puse acestea la socoteală?” Cu cât calculezi mai mult, cu atât mai agitat devii. Înseamnă că pur și simplu nu poți renunța? Nu. De ce nu poți renunța la aceste lucruri? Există o problemă principală aici. Când ești emondat, te simți nedreptățit, te plângi și simți sfidare în inima ta și, în plus, încerci să te cerți și să te justifici și chiar le ceri altora să-ți sară în apărare. De ce te comporți așa? (Pentru că avem firi corupte.) Există un singur motiv, o singură cauză principală: ai firi corupte nerezolvate. Unii dintre voi vor spune: „Oare nu pot face lucrarea din cauza faptului că abilitatea și calibrul meu înnăscut sunt insuficiente?” Pentru unii dintre voi, este posibil ca acesta să fie unul dintre motive; ești incompetent pentru lucrare din cauza calibrului slab și, în plus, nu înțelegi adevărul, așa că faci lucruri care provoacă perturbări și tulburări. Cauza este într-adevăr doar faptul că ai un calibru slab? Acesta este doar un aspect. Problema principală este că există o problemă privind conștiința ta. Această problemă privind conștiința ta este direct legată de firile tale corupte. Ai făcut lucruri care au cauzat perturbări și tulburări și ai fost emondat – cum ar trebui să abordezi acest lucru? Cum abordezi chestiunea incompetenței tale pentru lucrare? Dacă poți practica adevărul, acestea nu sunt probleme și le poți aborda în mod corect. Dar cum se comportă majoritatea oamenilor când se confruntă cu aceste lucruri? Încearcă să se certe, se plâng, devin negativi și chiar vorbesc impetuos: „Nu este doar din cauză că, după părerea ta, am un calibru slab și nu sunt capabil? Nu mi-a dat Dumnezeu acest calibru? Totuși, te plângi că nu pot face lucrarea! Dacă mă găsești neplăcut, ar fi trebuit să spui asta mai devreme!” Dacă se folosesc cuvinte oarecum mai dure în timp ce sunt emondați, se gândesc: „Am pierdut speranța de a obține binecuvântări? Statutul meu în această viață este în pericol și poate că nu am nicio speranță nici în lumea care va veni.” Au vreo intenție de a căuta adevărul? Pot să se supună în inimile lor? Nu le este ușor să se supună. Toate aceste manifestări, la o analiză finală, există din cauza faptului că oamenii au firi corupte. Calibrul tău este slab, iar tu ești incompetent pentru lucrare – acesta este doar unul dintre neajunsurile sau defectele naturale ale umanității; nu este o problemă. Chiar dacă neajunsurile și defectele tale naturale sunt mari și ești incompetent pentru lucrare, Dumnezeu nu simte deloc antipatie față de tine și nu te detestă. Dar, pe lângă faptul că ești incompetent pentru lucrare, nu-ți recunoști propriile probleme și, de asemenea, te plângi, ești potrivnic și, în cele din urmă, devii negativ și îți abandonezi lucrarea – ce este asta? Sunt firi corupte. Asta trebuie să rezolvi. Așa este? (Da.) După ce sunt rezolvate firile tale corupte, vei deveni potrivit pentru a fi folosit în lucrarea pentru care sunt competente calibrul tău și condițiile umanității tale. Dar dacă nu-ți rezolvi firile corupte și nu poți practica în conformitate cu adevărul, nu te poți supune emondării sau expunerii, atunci, indiferent cât de bun este calibrul tău, indiferent de superioritatea condițiilor umanității tale, nu vei fi potrivit pentru a fi folosit. S-a înțeles? (Da.) Spune-Mi, care a fost ideea principală a celor despre care am avut părtășie adineauri? (În credința în Dumnezeu, cel mai important lucru este ca omul să-și cunoască firile corupte. Accentul ar trebui să fie pus pe rezolvarea firilor corupte, nu pe defectele sau deficiențele exterioare ale umanității noastre. Când ne confruntăm cu anumite situații, suntem mereu prinși în chestiuni externe, suntem fundamental incapabili să rezolvăm probleme esențiale și, de asemenea, suntem incapabili să ne supunem emondării sau mediilor pe care le pregătește Dumnezeu.) Dacă firile tale corupte sunt rezolvate și, în chestiunile pe care le întâlnești, poți pricepe adevărurile-principii și știi cum să le gestionezi conform principiilor, atunci vei fi potrivit pentru a fi folosit în îndeplinirea datoriei tale. Indiferent dacă ai un calibru ridicat sau scăzut și indiferent cât talent ai, dacă firile tale corupte nu sunt rezolvate, atunci, indiferent de poziția în care ești plasat, nu vei fi potrivit pentru a fi folosit. În schimb, dacă abilitățile și calibrul tău sunt limitate, dar înțelegi diverse adevăruri-principii, inclusiv adevărurile-principii pe care ar trebui să le înțelegi și să le pricepi în sfera lucrării tale, iar firile tale corupte au fost rezolvate, atunci vei fi o persoană potrivită pentru a fi folosită. S-a înțeles? S-ar putea să aveți nevoie să digerați aceste cuvinte o vreme, pentru a le înțelege pe deplin.

În prezent, majoritatea oamenilor încă se bazează pe daruri și respectă reglementări în timp ce își îndeplinesc datoria. Atât timp cât nu păcătuiesc și nu fac rău, ei cred că și-au făcut bine datoria. Nu se axează pe urmărirea adevărului și pe reflectarea asupra propriei persoane pentru a-și rezolva firile corupte. Majoritatea oamenilor doar se încurcă și se împotmolesc în abordări și comportamente, dar nu se axează pe căutarea adevărului și pe acționarea conform principiilor. Se mulțumesc să facă doar ceea ce pot, încercând să nu provoace perturbări sau tulburări ori să saboteze lucrurile și asta e tot. Majoritatea oamenilor încă nu s-au confruntat cu emondarea sau expunerea, nici nu au experimentat mustrarea și judecata, cu atât mai puțin etapa încercărilor severe, așa că firile corupte ale celor mai mulți dintre ei nu au început să se schimbe. Aceasta nu este o veste bună, dar este un fapt. Voi da un exemplu și apoi veți ști ce se întâmplă. Vezi, majoritatea oamenilor care își îndeplinesc îndatoririle acum sunt adepți obișnuiți; nu au statut și nu au ajuns în punctul în care îndeplinesc un element al lucrării în timp ce au statut și putere. Principiul de bază pe care îl practică majoritatea oamenilor este să fie ascultători și supuși. Ei cred că, în orice caz, conducătorii au părtășie conform rânduielilor de lucru ale Celui de mai sus, prin urmare fac doar ceea ce le cer conducătorii, așa cum le cer conducătorii, și cred că nu este nevoie să discearnă binele de rău sau să investigheze dacă este conform cu adevărul și că, atât timp cât nu fac greșeli, este în regulă. Înseamnă asta că au adevărurile-principii ca viață? (Nu.) Atunci, în ce circumstanțe se poate stabili dacă ai adevărul ca viață? Atunci când ești ales conducător pentru a face lucrarea bisericească; acest lucru îi dezvăluie cel mai mult pe oameni. Faptul că ai sau nu principii în gestionarea chestiunilor și gradul în care îți dezvălui firile corupte pot dovedi dacă deții adevărul-realitate și dacă ești potrivit să fii conducător sau lucrător. Dacă dezvălui firi corupte, cum ar trebui să tratezi acest lucru? Ar trebui să te destăinui și să ai părtășie despre adevăr sau să te ascunzi și să te deghizezi? Și acesta este momentul în care oamenii sunt cel mai mult dezvăluiți. Majoritatea celor din biserică nu sunt capabili să privească lucrurile conform adevărurilor-principii; în schimb, privesc și comentează lucrurile conform propriilor noțiuni și închipuiri și pe baza propriilor preferințe. Majoritatea oamenilor gândesc: „Atât timp cât nu fac greșeli majore în datoria mea și mențin desfășurarea lucrării în acest mod, este suficient. Dacă fac o greșeală majoră și sunt izolat pentru a reflecta asupra propriei persoane sau sunt mutat într-un grup B, atunci este doar ghinionul meu.” Ce ilustrează această situație? Deși poți să fii ascultător și supus în timp ce-ți îndeplinești datoria, făcând orice ți se cere, asta nu înseamnă că ai adevărul ca viață și că ești o persoană care se supune lui Dumnezeu. Când ești ales drept conducător și dobândești acest statut, vei fi dezvăluit. De ce? Odată ce ai statut, vei face orice dorești, vei prelua controlul asupra tuturor lucrurilor, vei exercita o dominație completă și vei întemeia o împărăție independentă; vei acționa pe baza impetuozității, pe baza firilor tale corupte și pe baza dorințelor și ambițiilor proprii. Așadar, încă nu ești potrivit pentru a fi folosit. Până acum, se poate spune că nouăzeci și nouă la sută dintre oameni se află în acest tip de stare și condiție. Deși majoritatea oamenilor și-au făcut datoria timp de mulți ani și, la prima vedere, au devenit relativ ascultători și disciplinați, înseamnă asta că nu mai au firi corupte? (Nu.) Comportamentul lor nu mai este desfrânat, sunt disciplinați la prima vedere și par să aibă o fărâmă din decența unui sfânt, dar firile lor corupte nu s-au schimbat deloc, deoarece aceștia nu caută în mod activ adevărul pentru a-și rezolva propriile firi corupte. Când apar probleme în lucrarea lor, fie că sunt emondați de conducători sau de Cel de mai sus, cel mult se gândesc: „Bine, dacă îmi spun să corectez acest lucru, îl voi corecta. Voi îndura puțin mai multe greutăți, voi petrece puțin mai mult timp și mă voi grăbi să-l refac.” Au pur și simplu acest tip de atitudine și mentalitate. Aceasta nu reprezintă supunere față de adevăr și nu reprezintă supunere adevărată. De unde provine această mentalitate? Provine din faptul că, în credința lor în Dumnezeu, oamenii au o aspirație pozitivă, aspirația de a fi oameni buni, de a fi ființe create care corespund standardului. Această dorință aduce cu sine acest tip de mentalitate în viața de zi cu zi a oamenilor și în îndeplinirea datoriei lor; în termeni umani, înseamnă următoarele: „Nu creați probleme, haideți să ne purtăm cu toții frumos.” La ce se referă „comportamentul frumos”? Este un adevăr-principiu? Te determină doar să asculți, să respecți regulile și să nu creezi probleme. Aceasta este cerința minimă de la oameni și nu se ridică la nivelul unui adevăr-principiu. Care este, atunci, adevărul-principiu? Este faptul că trebuie să cauți în mod activ intențiile lui Dumnezeu. Când dezvălui firi corupte, când ai dorințe egoiste sau dezvălui impetuozitate, când firile corupte dau naștere unei stări în sinea ta, trebuie să compari în mod activ cuvintele lui Dumnezeu cu aceste manifestări. Cu luminarea, îndrumarea, ajutorul și sprijinul lui Dumnezeu și chiar cu judecata și mustrarea aspre ale cuvintelor Sale, puțin câte puțin, îți schimbi atitudinea față de cuvintele Sale, gradul de acceptare a cuvintelor lui Dumnezeu devine tot mai mare și recunoști tot mai mult și spui „Amin” cuvintelor lui Dumnezeu. Apoi accepți cuvintele lui Dumnezeu în sinea ta, renunți la gânduri și opinii false și nu te mai agăți de moștenirea omului; ești capabil să accepți adevărul și să te ocupi de oamenii, evenimentele și lucrurile din jurul tău, să-ți schimbi perspectiva, atitudinea și punctul de vedere față de oameni, evenimente și lucruri conform cuvintelor lui Dumnezeu și adevărurilor-principii. Aceasta este calea către rezolvarea firilor tale corupte. Atunci, aveți acum acest tip de practică proactivă? Cred că nouăzeci și nouă la sută dintre oameni nu au. Articolele despre mărturii bazate pe experiență ale celor mai mulți oameni sunt despre experimentarea unui mediu care i-a forțat să acționeze într-un anumit fel și să ajungă la „supunerea față de Dumnezeu” în acțiunile lor. Se simt destul de mulțumiți de ei înșiși, crezând că dețin adevărul-realitate. Deși ai scris un articol de mărturie, de fapt, l-ai scris ca să te lauzi, să aduci mărturie pentru tine însuți și să te afirmi: „Uite, am o mărturie! Nu L-am dezamăgit pe Dumnezeu. Am rămas credincios datoriei mele în acest mediu!” Articolele despre mărturii bazate pe experiență ale altor oameni sunt despre modul în care, după ce au fost emondați, au reflectat și au avut o revelație, dându-și seama că au fost superficiali și că nu L-au mulțumit pe Dumnezeu, și acum sunt dispuși să se căiască. Deși există o perioadă de timp în care își arată căința, în care pare că nu mai sunt superficiali, oare s-au schimbat firile lor corupte? Nu. În culise, sunt în continuare foarte aroganți și autoritari. Poziția, perspectiva și punctele de vedere din care privesc și tratează oamenii și lucrurile nu se bazează deloc pe cuvintele lui Dumnezeu. Așadar, firile lor corupte nu au început să se schimbe deloc! Prin urmare, care este această schimbare despre care vorbești? Este doar o schimbare a comportamentului, a stilului de viață și poate a tonului, a modului de exprimare și a stilului în care interacționezi cu alții și gestionezi problemele. Credința ta s-a întărit și ea; ești capabil să cauți adevărul după ce ai trecut prin multe emondări în diverse medii și acum înțelegi multe adevăruri, iar hotărârea ta de a-L urma pe Dumnezeu este mai fermă decât înainte – toate aceste aspecte s-au schimbat. Aceste schimbări i-au făcut pe oameni mai încrezători în obținerea mântuirii, mai dispuși să urmărească adevărul și mai plini de speranță și optimiști în privința urmării lui Dumnezeu. Indiferent de încercările sau necazurile care le ies în cale, ei nu vor deveni atât de negativi încât să-și abandoneze credința. Totuși, acestea sunt schimbări numai în ceea ce este trăit la exterior în umanitatea normală. Aceste gânduri și opinii relativ pozitive și proactive ocupă treptat inimile oamenilor. Aceste schimbări sunt semne că inimile lor sunt trezite și revitalizate. Cu alte cuvinte, oamenii devin mai proactivi și mai plini de aspirații și tânjesc mai mult după lucruri pozitive, devenind mai încrezători în urmărirea cuvintelor lui Dumnezeu, a lucrării și a cerințelor Sale. Firește, au și o concepție mai clară despre cea mai importantă lucrare pe care o săvârșește Dumnezeu – lucrarea de mântuire a oamenilor. Pe baza acestor condiții, mulți oameni își îndeplinesc îndatoririle într-un mod mai pragmatic, respectând mai mult regulile și fiind mai ascultători decât înainte. Eficiența îndatoririlor lor se îmbunătățește, în special în lucrarea tehnică, ale cărei progrese sunt mai rapide acum. Nu mai sunt la fel de înceți ca înainte, când sarcinile care ar trebui să dureze câteva zile se prelungeau o săptămână sau mai mult – acum apar rezultate în doar câteva zile. Desigur, aceasta este o veste bună. Însă care este vestea proastă? Aceea că schimbările pe care le dezvăluiți și le afișați sunt doar schimbări de comportament, de gândire și de mentalitate, și câteva semne de trezire a unor elemente relativ pozitive, proactive și optimiste din subconștientul vostru. Totuși, aceste semne nu înseamnă că firile voastre corupte au început să se schimbe. Această veste nu este prea bună, nu-i așa? (Nu, nu este.) Deși nu este prea bună, acesta este un proces inevitabil pentru ca omenirea coruptă să obțină mântuirea. Oamenii sunt atât de jalnici și săraci, atât de imaturi, iar viteza pătrunderii lor în viață și a eliberării lor de firile corupte este atât de lentă. Cauza fundamentală a acestei viteze lente este că o astfel de omenire nu are capacitatea de a accepta adevărul și este atât de amorțită față de adevăr, de lucrurile pozitive și de orice vine de la Dumnezeu.