Aceste chestiuni de viață banale pe care tocmai le-am menționat implică principiile de conduită personală și de a face lucrurile? Vă sunt utile? (Da.) Atunci, haideți să continuăm. Odată, o conductă de apă din sistemul de udare a gazonului din curtea noastră s-a spart la un moment dat, iar apa s-a scurs în curtea vecinului. Am rugat pe cineva să meargă repede să-i spună vecinului și să vadă dacă este nevoie să curățăm în locul lui. Vecinul a fost puțin nemulțumit să vadă atâta apă care curge, dar, fiindcă am avut inițiativa de a-i spune, nu a făcut mare caz din politețe. Mai târziu, de Crăciun, i-am dat o cutie cu bomboane de ciocolată drept scuză. A fost destul de surprins și de fericit și ne-a spus că este suficient să-l anunțăm sau să sunăm pur și simplu la ușă și să cerem ajutor dacă avem nevoie. Ba chiar și-a adus copilul seara să ne dea un coș cu fructe, spunând: „Sărbători fericite! Vă mulțumim pentru cadoul vostru și vă dorim bun-venit în comunitatea noastră!” Am schimbat câteva vorbe de politețe și apoi au plecat. M-am gândit că a fost destul de bine să gestionez situația în acest fel; dacă ne înțelegem așa cu vecinii noștri, relația nu ar trebui să fie prea rea. Asta înseamnă să oferi celeilalte părți un cadou drept scuză pentru a înlesni relația sau pentru a atenua tensiunile atunci când apare o problemă, făcând un simplu schimb de favoruri. Desigur, ceilalți nu-ți primesc cadoul degeaba, profitând de tine; îți oferă ceva în schimb. Vezi, occidentalii sunt destul de scrupuloși. Când oferă cadouri, sunt incredibil de sinceri. Nu contează dacă sunt scumpe cadourile; cheia este că inimile lor sunt excepțional de sincere. Gestionarea situației în acest fel este destul de adecvată, iar acesta este un schimb de favoruri. Desigur, există un context pentru gestionarea acestui tip de situație. Când nu se întâmplă nimic, nu este nevoie să intri în grațiile cuiva fără motiv, să ai inițiativa de a-i pregăti mâncare chinezească sau de a-i oferi cadouri, dându-te peste cap pentru a menține o relație cu acea persoană. Nu este nevoie să faci asta. În interacțiunile normale, este suficient doar să-i saluți pe ceilalți când îi vezi și să conviețuiești pașnic. Dar când apare o problemă – de exemplu, dacă faci ceva greșit și trebuie să-ți ceri scuze – atunci du-te și cere-ți scuze. Faci asta din raționalitatea umanității normale; nu este deloc exagerat sau ostentativ. Spune-Mi, este adecvată gestionarea în acest mod? Este în concordanță cu principiile? (Da.) Nu înseamnă că ești servil, nici arogant și autoritar. Nu te comporți în mod superior, dar îți păstrezi și demnitatea. Unii oameni gândesc: „Occidentalilor le place mâncarea chinezească. Ca să evităm să depună o reclamație împotriva noastră dacă încălcăm unele reguli în viitor, hai să le facem niște găluște și să le dăm niște gustări.” A căuta să intri în grațiile cuiva fără motiv – spune-Mi, este ceva adecvat? (Nu.) Pe de o parte, nu poți să știi dacă mâncarea pe care o gătești are același gust ca mâncarea de la un restaurant autentic și dacă cealaltă persoană chiar ar fi dispusă să o mănânce. În plus, acea persoană nu te cunoaște nici ea bine. Dacă îi dai mâncare pe care ai gătit-o singur, ar avea încredere în tine? Pe de altă parte, de ce îi oferi cadouri când nu s-a întâmplat nimic deosebit? Te cunoaște bine? Ai interacționat cu ea sau ai o relație de prietenie cu acea persoană? Nu ai, așa că încercarea permanentă de a-i da mâncare chinezească n-ar fi ceea ce face o persoană nebună? (Ba da.) Nu cumva oamenilor li s-ar părea enervant? (Ba da.) Uită-te la principiile Mele privind interacțiunea cu vecinii. Este gândirea Mea normală? Aplic Eu principiile în mod precis și adecvat? (Da.) Am vreo manifestare a unei logici de gândire dezordonate? (Nu.) Toate interacțiunile Mele cu oamenii sunt normale. În circumstanțe normale, nu le dau niciodată cadouri oamenilor. Dacă cineva chiar Mă ajută, îi voi oferi ceva pentru a-Mi exprima recunoștința. O astfel de interacțiune cu oamenii este adecvată. Asta înseamnă a fi normal și practic și înseamnă, de asemenea, a te purta într-un mod care respectă regulile și a face lucrurile într-un mod conștiincios. Majoritatea oamenilor nu înțeleg aceste principii; aceasta se numește a fi nesăbuit și ignorant. Nu sunteți de acord? (Ba da.) Unii oameni își arată nesăbuința în modul în care fac lucrurile. Ei le oferă mereu cadouri oamenilor și caută să le intre în grații fără motiv, iar când oamenii văd asta, cred că este ceva în neregulă cu ei. Eu nu procedez așa. Nu Mă dau bine pe lângă oameni. Am demnitate și am principiile Mele de a face lucrurile. Când apare cu adevărat o problemă, acționez conform principiilor. Respect regulile, am o limită, iar modul Meu de gândire este logic, în acord cu gândirea normală și cu raționalitatea. Există multe detalii referitoare la acest aspect, normalitatea și caracterul practic ale lui Dumnezeu întrupat, dar nu este nevoie să intru în detalii despre multe lucruri. Pe scurt, gândirea Sa în această privință este cu siguranță normală.

Nu Mă prezint niciodată când interacționez cu oamenii; chiar și atunci când întâlnesc frați și surori, nu Mă prezint niciodată. În interacțiunile Mele cu oamenii, nu-Mi dau niciodată importanță drept Dumnezeu întrupat. Consideri că acestea sunt manifestări normale și practice de a te purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios? (Da.) De exemplu, unii frați și unele surori spun: „Tu ești Dumnezeu, Tu ești Creatorul. Este o onoare pentru oricine să facă lucruri pentru Tine. Dacă nu le face bine, se joacă cu moartea!” Când întâlnesc astfel de oameni, le spun: „Nu vă apropiați de Mine! Ce rost are să spuneți acele lucruri? Chiar dacă frații și surorile fac lucruri pentru Mine, nu le cer așa ceva.” Indiferent cu cine interacționez, nu-i spun niciodată ce identitate am. Spune-Mi, este aceasta o manifestare a gândirii normale și a umanității normale? (Da.) Vezi, o persoană nebună s-ar prezenta mereu spunând: „Sunt Împăratul de Jad! Sunt Regina Mamă a Occidentului, pogorâtă pe pământ! Vin din ceruri. Dacă voi, micilor slujitori, nu mă ascultați, vă voi distruge!” Ce ar fi o astfel de persoană? (O satană și un diavol.) Ar fi o satană și un diavol. În termeni umani, s-ar numi o persoană bolnavă mintal, cineva fără raționalitate normală. Cineva care nu are raționalitate normală se va purta într-un mod care respectă regulile și va face lucrurile într-un mod conștiincios? (Nu.) Te poți purta într-un mod care respectă regulile și poți face lucrurile într-un mod conștiincios doar dacă ai, cel puțin, o conștiință optimizată și o raționalitate standard. Întrucât Dumnezeu întrupat are umanitate normală, conduita și acțiunile Sale sunt reglementate de conștiința și de rațiunea umanității normale, iar El trăiește în mod firesc în cadrul unei astfel de umanități normale care are conștiință și raționalitate; prin urmare, în conduita Sa și în realizarea lucrurilor, El respectă cu strictețe principiile de a Se purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios. Dacă unii non-credincioși Îmi încurcă o chestiune personală sau Mă înșală în mod intenționat ori strică intenționat lucruri, învăț o lecție de aici și nu-i mai folosesc niciodată. Cât despre non-credincioși, indiferent cât de plăcut sună cuvintele lor, trebuie să fiu precaut; dacă nu sunt atent, voi cădea în plasa vicleșugurilor lor. Există prea mulți indivizi înșelători pe această lume. Nu le pasă cine ești; atât timp cât te pot înșela, o vor face. În tărâmul spiritual, Satana și diavolii văd clar că Dumnezeu deține suveranitate asupra tuturor lucrurilor și văd atotputernicia și esența lui Dumnezeu, dar nu-L respectă niciodată pe Dumnezeu, nu se tem de El și nu recunosc identitatea și esența lui Dumnezeu. Acum că Dumnezeu a devenit trup, spune-Mi, cine din rasa umană coruptă de Satana poate să-L recunoască pe Dumnezeu și să I se supună? Chiar și oamenii care cred în Dumnezeu nu-L recunosc pe deplin, cu atât mai puțin I se supun. Unii oameni spun că se vor prosterna și se vor închina înaintea lui Dumnezeu – sunt de acord să îngenuncheze înaintea Cerurilor, înaintea crucii, înaintea numelui lui Iahve sau înaintea unui portret al Domnului Isus, dar, în inimile lor, nu se pot îndura să îngenuncheze înaintea Mea, înaintea acestei persoane: „Oare în tine cred? Nu arăți ca dumnezeu! Dacă aș îngenunchea înaintea ta, nu m-aș înjosi? Pot îngenunchea înaintea Cerurilor, a pământului și a părinților mei – cum aș putea îngenunchea înaintea cuiva atât de nesemnificativ ca tine? Mai ales că ești femeie, înfățișarea ta este neremarcabilă, nu ești faimoasă și nu ai niciun statut sau prestigiu în lume – de ce ar trebui să îngenunchez înaintea ta?” Se simt inconfortabil în sinea lor. Când vor să îngenuncheze, ezită și, înainte să îngenuncheze măcar, se ridică din nou, nedispuși și neîmpăcați să o facă. Eu spun: „Nu îngenunchea înaintea Mea. Dacă vrei să îngenunchezi, îngenunchează înaintea lui Dumnezeu din ceruri. Nu am nevoie să îngenunchezi înaintea Mea; nu pot accepta asta. Nu am o putere atât de mare încât să te ridic în aer și să te duc în al treilea Cer. Sunt doar o persoană obișnuită. Te aduc pe tine, o ființă umană coruptă, înaintea lui Dumnezeu. Apoi îți spun adevărurile pe care le cunosc și le înțeleg ca să le practici, așa încât să poți atinge mântuirea, transformându-te întru totul într-o ființă creată standard și apoi readucându-te Creatorului – aceasta este responsabilitatea și lucrarea Mea de slujire. În ceea ce vă privește pe toți, aceasta este singura Mea utilitate. Nu am înfăptuit nimic demn de laudă în ceea ce te privește, nici în ceea ce-L privește pe Dumnezeu din ceruri. Sunt doar o persoană obișnuită care a făcut lucrurile pe care se cuvine să le facă, a rostit cuvintele pe care se cuvine să le rostească și a făcut lucrarea pe care se cuvine să o facă. Indiferent dacă ești dispus în inima ta, din perspectiva umanității Mele, Eu nu sunt deloc dispus să-ți accept prosternarea și închinarea. În plus, ești nedispus și potrivnic în inima ta, așa că o pot accepta chiar mai puțin.” Vezi, este gândirea Mea normală? Indiferent din ce aspect al umanității provine, aceasta este o manifestare a gândirii normale. Deoarece Dumnezeu întrupat trăiește în cadrul unei umanități normale, trăiește ca o persoană obișnuită în viața reală și nu este extraordinar, modul în care tratează și gestionează El diverse chestiuni este în mare măsură guvernat de conștiința și de rațiunea umanității Sale. Acest lucru îi determină pe mulți oameni să dezvolte noțiuni; aceștia se gândesc: „Nu cumva este doar o persoană obișnuită, normală?” Chiar dacă oamenii recunosc întruparea și acceptă lucrarea lui Dumnezeu, în inimile lor, nu vor să îngenuncheze și să se închine înaintea acestei persoane sau să se supună Lui. De fapt, vorbind din inimă, nu vreau să-ți accept prosternarea și închinarea, deoarece am demnitate și raționalitate. Nemaivorbind de momentele când ești reticent, chiar dacă ai fi dispus să îngenunchezi înaintea Mea și să Mi te închini, nu aș fi dispus să accept asta. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, în conștiința și rațiunea umanității acestui Dumnezeu întrupat, există și simțul rușinii. Ce înseamnă să ai simțul rușinii? Înseamnă că, dacă ar spune cineva: „Sunt neîmpăcat să îngenunchez în fața acestei persoane și să mă închin ei; sunt puțin nedispus în sinea mea”; sau dacă cineva ar trăi într-o stare de confuzie; sau dacă cineva ar îngenunchea și s-ar închina în timp ce este plin de închipuiri despre Dumnezeu, aș spune că toate aceste tipuri de prosternare și de închinare sunt nelegitime. Nu am nevoie de astfel de ritualuri; nu trebuie în niciun caz să apelați la un astfel de formalism. Chiar dacă ai îngenunchea înaintea Mea, Mi-ar fi jenă să accept asta. Dacă ai insista să îngenunchezi înaintea Mea, oare ar trebui să spun „Fii binecuvântat” sau „Mulțumesc”? Chiar nu aș ști ce să spun. De ce? În momentul de față, nici ție nu-ți este clară propria situație în diverse privințe, însă tot încerci să îngenunchezi înaintea Mea și să Mi te închini; chiar nu pot accepta. Nu știu dacă te închini cu adevărat lui Dumnezeu. Dacă aș încerca să te accept ca pe o persoană care se teme de Dumnezeu și se ferește de rău, chiar nu te-ai ridica la acest nivel. Așadar, aici se blochează lucrurile în această chestiune – este foarte stânjenitor. Încă nu-Mi este clar drept ce ar trebui să te accept sau ce ar fi potrivit să-ți spun, așa că sunt deosebit de potrivnic în sinea Mea în legătură cu această chestiune. Categoric niciunul dintre voi nu trebuie să îngenuncheze înaintea Mea și să Mi se închine. N-am nevoie de așa ceva și nu-Mi place. Dacă trebuie să înțelegeți vreun aspect al adevărului sau vreun aspect al principiilor de conduită personală și de a face lucrurile, pot să am părtășie despre asta. Dar dacă vreți să recurgeți la această formalitate, vă sfătuiesc să nu o faceți, cel puțin nu acum. Nu faceți asta înainte de a avea o supunere adevărată față de Dumnezeu în inimile voastre și înainte de a păși pe calea de a vă teme de Dumnezeu și a vă feri de rău; nu recurgeți la această formalitate. Nu ar fi bine să faceți asta; ar face situația stânjenitoare pentru amândoi. Cel mai bine este să evitați să faceți asta; este inutil să recurgeți la un astfel de formalism.

Având părtășie despre problema noțiunilor și închipuirilor oamenilor în legătură cu Dumnezeu întrupat, am dat multe exemple care implică normalitatea și caracterul Său practic. Din aceste exemple, puteți vedea că Dumnezeu întrupat nu este extraordinar, transcendent, supranatural sau neconvențional. Acestea și alte asemenea lucruri sunt ceea ce oamenii ar trebui să înțeleagă cu privire la normalitatea și caracterul practic, la smerenia și ascunderea lui Dumnezeu întrupat. Trăirea Sa, crezurile și principiile Sale privind conduita personală, toate acestea sunt deosebit de practice și deosebit de normale, iar când întâmpină situații, El poate fi și răbdător și tolerant. Indiferent ce face El, tot ceea ce trăiește și dezvăluie Dumnezeu întrupat în viața Sa reflectă faptul că există o latură practică a modului în care Se poartă trupul întrupat al lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, modul în care Se confruntă cu diverse lucruri și rezolvă diverse probleme se bazează în întregime pe crezurile și pe principiile Sale privind conduita personală, și anume de a Se purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios. Acum câțiva ani, copilul vecinului nostru urma să meargă la facultate și a organizat o petrecere în curte pentru a sărbători, cântând și dansând. Încă mai cântau la microfon la ora 1 sau 2 dimineața și mulți vecini din apropiere puteau auzi clar. Occidentalilor le place să depună reclamații, dar nimeni nu a depus o reclamație în această situație, pentru că eram cu toții vecini de mulți ani la acel moment. Toți au simțit: „Copiii au fost la școală atâția ani și rareori au ocazia să se relaxeze, așa că lasă-i să se dezlănțuie. Nu este o mare problemă să fim deranjați așa din când în când și să nu dormim bine o noapte; vom considera pur și simplu că am stat treji până târziu.” Este normală o astfel de gândire? Ar trebui să avem acest tip de răbdare și de toleranță față de alții? (Da.) Unii oameni spun: „Tu ești Dumnezeu, cum poți să dai dovadă de răbdare față de gălăgia făcută de oamenii corupți? Nu ar trebui să fii răbdător; odihna Ta este atât de importantă!” Eu spun: „A cui nu este? Odihna tuturor este importantă.” Dar adulții trebuie uneori să aibă puțină toleranță și să dea dovadă de puțină înțelegere; ar trebui să arătăm puțină toleranță în special față de copii. În plus, când trăiești în această lume, multe lucruri nu decurg așa cum vrei și, de multe ori, trebuie doar să ai răbdare. Aceste lucruri nu sunt nimic; trebuie să înduri și lucruri mai grave decât acestea și care îți fac cu adevărat rău. Trăind în această lume, pe parcursul supraviețuirii, fiecare se confruntă cu multe situații în care nu are de ales. Chiar ai de gând să rămâi blocat când te vei confrunta cu astfel de situații? Vei fi incapabil să-ți continui viața? Soarele va răsări în continuare a doua zi. Viața trebuie să meargă mai departe. Nu este nevoie să fii meschin din cauza unei chestiuni banale, să te agăți de ea și să te comporți de parcă ar fi sfârșitul lumii. Nu este nevoie să faci mare caz sau să faci din țânțar armăsar. Pentru astfel de lucruri, trebuie să fii tolerant și răbdător. Într-o zi, când vei fi experimentat mai mult, vei dobândi o perspectivă mai profundă și vei ști cum să le tratezi. Spune-Mi, este normală o astfel de gândire? (Da.) Ce ar crede o persoană cu o gândire anormală? „Mucosule, ai crescut și ai început să petreci. Acești non-credincioși sunt cu adevărat diavoli! Știi cine sunt eu? Mi-ai tulburat odihna, așa că te voi face să regreți. Te blestem!” Sunt normale asemenea gânduri? (Nu.) Aceste gânduri sunt anormale, așa că nu trebuie să gândești așa. Eu Însumi nu aș gândi așa. Când se întâmplă aceste lucruri, pot să am răbdare și să le tratez corect; pot să tratez și să gestionez aceste lucruri având gândurile și opiniile unui adult. Desigur, și acestea sunt manifestări specifice ale faptului de a se purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios. Unii oameni spun: „Mărinimia lui Dumnezeu este la fel de vastă ca marea și cerul, prin urmare, astfel de oameni nesemnificativi nu sunt nimic pentru Dumnezeu. Indiferent cât de puternic devine zgomotul, El nu-l aude; El nu simte nimic. Aceasta se numește a fi la un nivel superior, aceasta se numește a te afla pe un plan diferit, aceasta se numește a avea lărgime de spirit.” Așa este? (Nu.) Chiar nu Mă concentrez asupra „lărgimii de spirit”. Nu sunt sigur ce înseamnă „lărgime de spirit”, nici nu înțeleg ce înseamnă „a te afla pe un plan diferit” și nu sunt la un nivel atât de „înalt”. Știu doar ce sunt gândirea normală și raționalitatea normală, cum să acționez în conformitate cu umanitatea și cu raționalitatea, ce lucruri ar trebui suportate cu răbdare și ce lucruri ar trebui tratate cu seriozitate și ce principii și crezuri ar trebui respectate cu strictețe atunci când interacționez cu oamenii, precum și cum să gândesc într-un mod care să nu fie denaturat, radical, supranatural sau extrem în anumite situații și cum să gândesc normal, fără să înclin într-o parte sau în cealaltă. Știu aceste lucruri, dar nu am știut niciodată ce înseamnă „a te afla pe un plan diferit”, „a avea lărgime de spirit” și „a adopta o atitudine discretă în conduita ta”. Pur și simplu respect principiile de a Mă purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios. Nu este simplu? (Ba da.) Indiferent de ce chestiune Mă ocup, din perspectiva și poziția Mea, privesc fiecare chestiune și fiecare persoană corect, just, rezonabil și rațional, ca o persoană obișnuită, normală, străduindu-Mă să dau dovadă de dreptate, echitate, rezonabilitate și raționalitate în tot ceea ce fac, fără să fiu radical, lipsit de conținut sau neconvențional. În plus, nu Mă comport superior și nu privesc niciodată nimic dintr-o asemenea poziție lipsită de conținut precum al treilea Cer. Deși modul acesta în care Mă ocup de multe lucruri din viața reală pare foarte banal pentru oameni, acestea sunt unele gânduri, opinii și moduri de a se purta pe care cineva trebuie să le aibă pentru a trăi și a supraviețui ca membru al omenirii. A trăi în felul acesta este destul de ancorat în realitate și neobositor, prin urmare mulți oameni simt că le este ușor să se înțeleagă cu Mine, fără să existe tot soiul de complicații inutile. Scopul Meu când vă spun aceste lucruri nu este doar să vă aduc la cunoștință anumite lucruri, ci să vă spun că am principii atunci când interacționez cu cineva sau când Mă ocup de treburi – nu iau niciodată lucruri prin forță sau viclenie, nu vorbesc niciodată mieros, nu vreau niciodată să profit de nimeni când interacționez cu oamenii și, cu siguranță, nu voi încălca legea pentru a rezolva vreo chestiune. Pe scurt, principiile conduitei Mele personale sunt să respect crezurile de a Mă purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios, astfel încât să am conștiința împăcată și să fac lucrurile corect, să nu rănesc pe nimeni, să nu fac cuiva vreo nedreptate și să nu prejudiciez interesele altora. Chiar dacă voi beneficia cumva, acest lucru nu se va baza pe prejudicierea intereselor altora; în schimb, Mă străduiesc să fiu corect și just. V-am spus aceste lucruri și v-am dat aceste exemple și, de asemenea, v-am vorbit despre principiile acestui aspect – cum să vă purtați – în mod teoretic. Sunt întocmai genul acesta de persoană. Dacă vreți să aflați mai multe pentru a verifica normalitatea și caracterul practic, precum și smerenia și ascunderea despre care am vorbit și pentru a verifica dacă acționez într-adevăr conform acestor principii de „a Mă purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios”, vă invit să investigați și să adunați dovezi peste tot pentru a vedea dacă spusele Mele se bazează pe fapte. Pe scurt, aceste lucruri ar trebui să vă fie clare tuturor. Acestea sunt, practic, toate chestiunile referitoare la viața și existența lui Dumnezeu întrupat. Sunt ceea ce ar trebui să înțelegeți și, de asemenea, ceea ce trebuie să înțelegeți.