În viața Sa, Dumnezeu întrupat interacționează și are de-a face în mod inevitabil cu oameni, inclusiv cu unii frați și unele surori care cred în Dumnezeu, precum și cu unii non-credincioși. Când interacționează cu frați și surori care cred în Dumnezeu, El are, bineînțeles, și unele principii pentru conduita personală și gestionarea lucrurilor din perspectiva umanității. Deși nu respectă cu strictețe regulile de curtoazie și de reciprocitate și modurile în care funcționează lumea, în ceea ce privește schimbul de favoruri, El Se străduiește să nu profite de alții și să nu caute privilegii pentru Sine. Când unii frați și unele surori consumă o parte din energia lor și își petrec o parte din timpul lor ocupându-se de chestiuni personale pentru Mine, voi găsi o ocazie de a le da un mic cadou, a le face o vizită, a-i invita la masă sau de a face altceva. Aceasta nu este mită; este curtoazie și reciprocitate și a nu profita de alții. Cât despre frații și surorile cu care nu am avut nicio interacțiune personală, nu le-am dat niciodată cadouri fiindcă au statut sau au adus contribuții în casa lui Dumnezeu, nici nu i-am oferit niciunuia dintre ei lucruri sau tratament special pentru că îi prețuiesc sau am o relație decentă cu ei. Astfel de lucruri nu s-au întâmplat niciodată. Pe scurt, când am de-a face și interacționez cu oamenii, Mă străduiesc să nu profit de ei și să nu caut privilegii pentru Mine. Identitatea Mea specială nu Mă va determina să gândesc: „Indiferent cum te folosesc, este potrivit; indiferent cum te folosesc, ar trebui să accepți. Aceasta este o înălțare a ta.” Nu aș gândi așa. Dacă te ocupi de niște chestiuni personale pentru Mine, în afara lucrării bisericești, atunci Îmi voi aminti de această favoare și te voi răsplăti. Pe această bază, voi face schimb de favoruri cu tine. Și mai puține trebuie spuse când vine vorba de non-credincioși – dacă un non-credincios s-a ocupat de ceva pentru Mine și a cheltuit o anumită sumă de bani, în primul rând, Mă voi asigura că nu-i datorez bani. Nu-l voi lăsa să plătească din propriul buzunar; îi voi da orice sumă de bani este necesară. În plus, și-a dat osteneala, a depus mult efort și a alergat mult de colo până colo ocupându-se de această chestiune pentru Mine, așa că trebuie să-i dau un cadou din curtoazie, să ofer o compensație pentru favoare și să nu profit de el. Acel individ face această muncă și își câștigă existența din ea; nu-l pot lăsa să sufere o pierdere sau să dea bani din propriul buzunar pentru că s-a ocupat de ceva pentru Mine. Acest lucru ar fi inadecvat. Așadar, nu caut privilegii pentru Mine în chestiuni de acest fel. Desigur, asta nu înseamnă să urmezi regulile jocului; doar că trebuie să respecți modurile fundamentale în care funcționează lumea, precum și curtoazia și reciprocitatea; nu pot fi făcute excepții în această privință. Dacă îi ceri cuiva să se ocupe de o chestiune și nu-l plătești și încerci mereu să profiți de el, aceasta este o manifestare a lipsei de integritate. Care sunt principiile Mele în aceste chestiuni? Dacă vrei să realizezi ceva și planul pe care îl prezintă acel individ este adecvat, iar prețul său este accesibil, atunci fă-o. Dacă nu-ți permiți, atunci nu o face; găsește pe cineva mai ieftin să o facă. Fă doar ce îți permiți. Nu mușca mai mult decât poți mesteca și nu te gândi cum poți profita de alții. Dacă nu ai mijloacele financiare să rezolvi acel lucru, atunci împrumută bani, ia un credit sau așteaptă până când câștigi suficienți bani pentru a-l face. Pe scurt, descurcă-te pe cont propriu; nu poți profita de alții. Dacă aceasta este sursa lor de venit, dacă aceasta este profesia lor, atunci, când se ocupă de ceva pentru tine, ar trebui să-ți ții promisiunea și să-i plătești. Acest lucru este absolut firesc și justificat. A nu profita de alții, a nu-i înșela pe alții, a nu le rămâne dator altora, a nu acționa cu nerușinare și a nu avea datorii – aceasta se numește a te purta într-un mod care respectă regulile. Când te afli într-o dificultate, nu-ți vărsa necazurile altora; când ești sărac, nu profita de alții; când ești bogat, nu-ți etala averea; și nu-ți da importanță din cauza identității și statutului tău. Acesta este crezul Meu pentru interacțiunea cu oamenii și gestionarea treburilor. De exemplu, uneori găsesc pe cineva care să se ocupe de ceva pentru Mine. Să spunem că, în mod normal, ar costa doar o mie de dolari, dar acel individ vrea cinci mii. Deși Îmi permit suma, nu voi accepta să fiu păcălit în felul acesta. Cheltuiesc cât este necesar de obicei pentru a face acel lucru și nu Mă tocmesc cu oamenii. Dacă nu-Mi permit, voi găsi pe cineva mai ieftin. În niciun caz nu voi acționa cu nerușinare, nici nu Mă voi plânge de sărăcie ca să-l determin să scadă prețul; nu spun niciodată astfel de lucruri. Dau orice sumă de bani este necesară pentru a rezolva acel lucru, plătind prețul pieței și acționând conform regulilor. Întocmai atât de riguros sunt. Unele persoane bogate sunt deosebit de ostentative și de trufașe. Poartă haine de firmă, inele cu diamante și coliere, împodobindu-se din cap până în picioare cu bijuterii strălucitoare. Mai mult, poartă tocuri înalte oriunde merg și, în general, evită să meargă pe covoare, gândind că sunt prea discrete fără să facă zgomot – merg intenționat pe pardoseli de marmură sau de lemn pentru ca oamenii să le observe sosirea. Nici măcar nu-și scot ochelarii de soare de firmă când intră într-o cameră și inspectează încăperea din ușă ca să vadă cine este acolo, ca și cum ar spune: „Ați văzut că a sosit regina?” Oriunde merg, trebuie mai întâi să-și dea importanță. Dacă port ochelari de soare când ies vara, îi pun repede în geantă când ajung la destinație, ca nu cumva oamenii să Mă vadă purtând ochelari de soare și să creadă că-Mi dau importanță, ceea ce ar putea provoca neînțelegeri. Majoritatea pantofilor pe care îi port au talpă de cauciuc sau de spumă și încerc să nu fac niciun zgomot când merg. Atunci când Mă duc undeva să Mă ocup de treburi, dacă trebuie să sun la ușă, sun. Dacă nu trebuie să sun la ușă, atunci, imediat ce intru, îi spun mai întâi recepționerului că am programare cu persoana cutare la o anumită oră, apoi stau acolo și aștept. Văd unele persoane stând și uitându-se la telefoanele lor când nu au nimic de făcut. Stau picior peste picior, își dau pe spate părul făcut permanent și au o geantă de firmă lângă ele – sunt atât de pompoase! Oriunde merg, Eu sunt deosebit de discret. Îmi găsesc un colț în care să stau, strângându-Mi geanta la piept ca să nu fie înhățată de oameni răi. Sunt precaut și nu ies în evidență. Când este rândul Meu, merg repede să rezolv problema, fără să trag de timp, încercând să atrag cât mai puțină atenție posibil. Urmez regulile când Mă ocup de lucruri și nu le rămân dator oamenilor. Oriunde merg, Îmi controlez mișcările; nu vreau să atrag atenția nimănui. Adică, oriunde merg să Mă ocup de ceva, Mă mișc în liniște, fără să fac vreodată atâta zgomot încât să-Mi anunț prezența. Când interacționez cu non-credincioși, dacă au de obicei anumite reguli pentru gestionarea lucrurilor, atunci urmez acele reguli. De exemplu, regula în cutare industrie este că trebuie să inviți pe cineva la masă după ce se ocupă de o chestiune pentru tine. Ținând cont de prețul tranzacției noastre, masa ar trebui să coste în general aproximativ 15 dolari, așa că îi fac cinste cu o masă care costă cam atât. Unii oameni spun: „Din moment ce îl inviți la masă, cheltuiește puțin mai mulți bani ca să Te dai mare.” Nu este nevoie să fac asta. Le respectăm regulile, oricare ar fi ele. Nu exagera și nu irosi banii doar ca să te dai mare. În Occident, când ceri cuiva să se ocupe de ceva pentru tine sau când angajezi muncitori cu ora, lucrători sau alți angajați de felul acesta, se obișnuiește să dai bacșiș. Unele industrii au reguli în ceea ce privește suma bacșișului, în timp ce altele nu au. Pentru cele care nu au astfel de reguli, de cele mai multe ori, din politețe și respect față de lucrător, las un bacșiș rezonabil în funcție de tariful, calitatea muncii și atitudinea lui. Dacă a făcut o treabă bună, îi dau cinci dolari în plus; dacă a făcut o treabă mediocră și nu vreau să-l mai folosesc în viitor, nu-i dau bani în plus, dar nu-i dau mai puțin decât a câștigat muncind. Cât despre oferirea bacșișurilor, nu Mă consider un magnat și nu-Mi etalez în mod intenționat averea, scoțând o mână de bani și dându-i cuiva fără să-i număr. Nu fac niciodată asemenea lucruri. În schimb, înainte să înceapă munca, pregătesc banii în avans în funcție de tariful său și îi dau când pleacă. Majoritatea oamenilor sunt destul de mulțumiți de acest lucru. Și aceasta poate fi considerată o regulă de gestionare a treburilor în Occident. Întrucât este o regulă, trebuie să o respectăm și să nu o încălcăm. Dacă ești nou undeva și nu înțelegi regulile, cel mai bine ar fi să le înveți. Odată ce le înțelegi, nu o face pe prostul; fă tot posibilul să te ocupi de treburi conform regulilor. Desigur, nu Mă tem să fiu judecat de oameni pe la spate sau să spună că nu Mă port într-un mod care respectă regulile – motivul nu este că Mă tem de aceste lucruri. Mai degrabă, simt că așa ar trebui făcute; este ceea ce ar trebui să fac. Unii oameni spun: „Dacă le-ai da cu zece dolari mai puțin, n-ai avea suficienți bani pentru o masă în plus?” Nu poți privi lucrurile așa. Atât au câștigat muncind. Dacă le dai cu zece dolari mai puțin, este echivalent cu a le lua zece dolari. Este lipsit de scrupule să te folosești de banii pe care i-ai luat de la alții pentru propriile cheltuieli. Să faci lucruri care se împotrivesc conștiinței tale nu este în acord cu umanitatea; este lipsit de umanitate. Dacă încerci să faci asemenea socoteli ca să ieși în avantaj, atunci nu te porți într-un mod care respectă regulile. A te purta într-un mod care respectă regulile înseamnă, cel puțin, să acționezi imparțial și să spui lucrurilor pe nume. Să presupunem că lucrezi în industria serviciilor și ești nevoit să te bazezi pe bacșișuri pentru a-ți câștiga existența. Dacă cineva nu-ți dă bacșiș, profitând de tine, cum te-ai simți? Este aceeași logică. Poate că nu încalci legea dacă nu lași bacșiș într-o anumită industrie și nimeni nu te va trage la răspundere pentru asta, dar poți fi împăcat cu propria conștiință? Dacă nu poți fi împăcat cu propria conștiință, atunci ai o datorie față de conștiința ta. Dacă ai prea multe astfel de datorii în viața aceasta, când vei putea să le plătești? Nu te poți purta așa. Poate că profiți puțin de cineva nedându-i bacșiș, dar nu ai mustrări de conștiință? Dacă într-adevăr nu ai, atunci chiar este ceva în neregulă cu tine. Dacă încerci să profiți de cineva pentru un lucru atât de mărunt, ai putea fi capabil de lucruri și mai rele? Cu o astfel de mentalitate, mai poți să practici adevărul?

Pe parcursul vieții și supraviețuirii sale, toată lumea ar putea întâlni aceste exemple despre care am avut părtășie, referitoare la purtarea într-un mod care respectă regulile. Pentru Dumnezeu întrupat, care trăiește în rândul acestei omeniri, aceste lucruri sunt și imposibil de evitat și sunt lucruri pe care trebuie să le înfrunte. În ansamblu, când face aceste lucruri, Dumnezeu întrupat respectă cu strictețe crezurile și principiile de a Se purta într-un mod care respectă regulile și de a face lucrurile într-un mod conștiincios. Eu Însumi procedez întocmai așa. Desigur, când interacțiunile Mele cu voi implică lucrarea bisericească sau viața voastră personală, dacă Mă rugați să am părtășie cu voi sau dacă Mă consultați în privința modului de a gestiona o anumită chestiune, voi avea părtășie cu voi strict conform crezurilor Mele de conduită personală. Indiferent dacă le acceptați sau nu, punctele Mele de vedere și modalitățile și principiile după care Mă port rămân neschimbate. Categoric nu vă voi învăța să profitați de lacunele legale pentru a obține un avantaj în plus; este absolut inadecvat să procedați așa. Indiferent ce se întâmplă, Mă voi asigura mai întâi că deslușiți clar dacă problema implică legi, politici sau reglementările unei anumite industrii. Dacă implică aceste lucruri, vă voi spune să consultați funcționari guvernamentali sau un avocat ori să căutați regulile relevante online. Dacă implică aspecte financiare, atunci ar trebui să consultați un contabil. Trebuie să practicați în acest mod, indiferent în ce țară vă aflați. Așa procedez Eu și nu te voi încuraja în niciun caz să încalci aceste crezuri. În schimb, îți cer să respecți cu strictețe legile și reglementările fiecărei țări, inclusiv regulile și prevederile oricărui loc public sau ale oricărei industrii. Dacă nu le cunoști, trebuie să iei inițiativa de a afla despre ele și de a-i consulta pe alții despre ele. Dacă le cunoști, trebuie să faci tot posibilul să le respecți. Orice spun regulile, așa ar trebui să procedăm. Chiar dacă regulile sau legile țării îți afectează uneori timpul petrecut făcându-ți datoria sau afectează unele chestiuni legate de datoria ta, tot trebuie să le respecți. Poți găsi modalități de a ajusta timpul alocat datoriei tale sau mediul în care îți faci datoria pentru a evita să intri în conflict cu legile și reglementările țării și, de asemenea, pentru a evita să manifești comportamente sau să provoci incidente care încalcă legile și reglementările țării. Este adecvat să procedezi așa? (Da.) Acesta este un aspect. Pe de altă parte, indiferent ale cărei țări sunt legile și reglementările și indiferent dacă sunt rezonabile sau irezonabile, atât timp cât sunt stipulate în mod explicit de autorități și atât timp cât apar în sfera vieții și existenței Mele, le respect și Mă conformez lor cât de mult pot. Categoric nu voi face comentarii despre legile și reglementările autorităților și nu voi critica niciun aspect al acestora care este irezonabil sau nu este în interesul oamenilor; în schimb, respect orice reguli stabilesc autoritățile. Desigur, când vorbesc despre respectarea legilor și reglementărilor autorităților, aceasta nu include acele legi care se opun credinței religioase sau care Îl tăgăduiesc pe Dumnezeu și I se împotrivesc. În schimb, se referă la acele legi și reglementări care protejează drepturile cetățenilor, mențin ordinea socială și promovează echitatea; pe acestea ar trebui să le respecte oamenii. Indiferent ce gânduri au oamenii în mințile lor, respectarea legilor și reglementărilor este primordială. Legile țării trebuie respectate, la fel și regulile și prevederile oricărei industrii. Dacă nu te poți adapta la ele sau nu-ți plac, poți să eviți această industrie sau să părăsești țara. Dar, rațional vorbind, dacă trăiești într-o anumită țară sau ai de-a face cu oameni dintr-o anumită industrie, ar trebui să respecți legile țării, prevederile și directivele industriei sau ale anumitor situații și medii speciale și chiar unele norme morale. Mă străduiesc să respect cu strictețe legile, reglementările și prevederile omenirii, unele reguli și directive speciale în locurile publice și normele morale și comportamentale de bază ale umanității. Nu pun niciodată accent pe identitatea Mea specială și pe statutul Meu special, nici nu contravin vreunei legi, reglementări, directive, prevederi și altele asemenea. Nu le contest, nici nu le încalc intenționat și nu-Mi urmez propriul drum; în schimb, le respect cu strictețe. În spatele faptului că Mă conformez strict se află respectul pentru legile, reglementările, prevederile și regulile lor. Acesta este, de asemenea, principiul pe care îl practică și îl respectă efectiv cineva atunci când se poartă într-un mod care respectă regulile și face lucrurile într-un mod conștiincios. Poate că unii oameni nu înțeleg care este atitudinea Mea față de aceste lucruri; poate că unii oameni au niște gânduri care nu sunt în acord cu realitatea sau să aibă unele noțiuni și închipuiri lipsite de conținut despre principiile și crezurile Mele privind realizarea unor astfel de lucruri. Având părtășie în acest fel, considerați că există ceva lipsit de conținut aici? (Nu.) A spune că nu există nimic lipsit de conținut înseamnă că atitudinea Mea față de aceste lucruri este de a le trata rațional din perspectiva umanității. Nu-Mi asum o poziție de superioritate, nu adopt perspectiva celui de-al treilea Cer și nu tratez aceste lucruri pe baza statutului special de a avea identitatea lui Dumnezeu. În schimb, le tratez într-un mod foarte uman, dintr-o perspectivă rațională. Nu pun niciodată accent pe identitatea Mea de Dumnezeu întrupat în felul în care tratez aceste lucruri, nici nu profit vreodată de această identitate pentru a le privi într-un mod plin de superioritate. Nu contest niciodată aceste lucruri și nu perturb legile și reglementările țării sau regulile vreunei industrii. În schimb, respect cu strictețe aceste legi, reglementări, prevederi și alte lucruri de acest fel, într-un mod ascultător și conștiincios. Și mai practic, respect și un principiu foarte uman când vine vorba de interacțiunea cu oamenii.

Am avut părtășie despre câteva manifestări ale faptului că Dumnezeu întrupat Se poartă într-un mod care respectă regulile. Acestea ar putea fi lucruri la care nu v-ați gândit niciodată sau lucruri pe care nu le-ați luat niciodată în serios; ați putea avea o idee de-a dreptul lipsită de substanță despre aceste lucruri; sau, atunci când le vedeți, intrați în contact cu ele sau auziți despre ele, ați putea să fiți pur și simplu disprețuitori față de ele. Însă aceste lucruri sunt o reflectare a normalității și a caracterului practic, a smereniei și a ascunderii manifestate de trupul întrupat al lui Dumnezeu. În plus, ele sunt și cele mai normale și mai practice manifestări ale conduitei Sale personale atunci când Duhul lui Dumnezeu Se îmbracă în trup și vine printre oameni. Prin intermediul acestor manifestări, oamenii pot înțelege mai bine cum privește, tratează și gestionează Dumnezeu din ceruri chestiunea conduitei personale și a devenirii unui membru al omenirii. Aceste crezuri și principii privind conduita personală le permit oamenilor să vadă și să știe că Dumnezeu nu face nimic într-un mod lipsit de conținut, că face totul practic și că practică în conformitate cu principiile într-un mod practic, respectând legile și reglementările omenirii, precum și regulile diferitelor sfere ale societății umane. În timp ce respectă aceste legi și reglementări, Dumnezeu întrupat trebuie să-Și realizeze și lucrarea de slujire și să facă lucrarea pe care intenționează să o facă. Nu există niciun conflict și nicio contradicție între faptul că Își trăiește umanitatea normală și face lucrarea divinității. Crezurile și principiile de conduită personală manifestate de Dumnezeu în viața Sa umană normală arată normalitatea și caracterul practic ale lui Dumnezeu întrupat – acesta este un aspect. Un alt aspect este că El trăiește umanitatea normală – care are conștiință și rațiune – pe care Duhul lui Dumnezeu se cuvine să o aibă atunci când devine o persoană sau Se îmbracă în trup printre oameni. Deși, în majoritatea timpului, această trăire pare să nu aibă legătură cu lucrarea de slujire realizată de Dumnezeu întrupat în divinitatea Sa, crezurile și principiile pe care le respectă Dumnezeu în trăirea Sa în umanitate sunt aceleași în esență precum adevărul, firea lui Dumnezeu și cerințele Sale pentru omenire pe care le exprimă când lucrează în divinitate. Principiile conduitei personale pe care le respectă Dumnezeu întrupat în viața Sa umană sunt să Se poarte într-un mod care respectă regulile și să facă lucrurile într-un mod conștiincios. Apoi, principiile lucrării pe care le respectă atunci când Își face lucrarea în divinitate sunt, practic, aceleași – El Se poartă într-un mod care respectă regulile și face lucrurile într-un mod conștiincios; principiile nu se schimbă. Prin urmare, în ceea ce Îl privește pe Dumnezeu întrupat, umanitatea și divinitatea Sa nu sunt niciodată separate; ele sunt complet unite. Divinitatea Sa poate fi exprimată prin umanitatea Sa, iar umanitatea Sa este o manifestare a unei părți din divinitatea Sa. Așadar, atunci când Dumnezeu întrupat trăiește în rândul omenirii, umanitatea și divinitatea Sa pe care oamenii le pot vedea în această perioadă nu sunt deconectate sau separate; sunt unite. Trăirea umanității Sale și crezurile și principiile conduitei Sale personale sunt, într-o anumită măsură, supravegheate, influențate și călăuzite de Duhul lui Dumnezeu. Pe de altă parte, se poate spune și că El Își trăiește umanitatea normală, care posedă conștiință și rațiune. Doar cu o astfel de umanitate poate trupul întrupat al lui Dumnezeu să-Și asume în întregime lucrarea Sa divină, lucrarea pe care se cuvine să o facă în divinitatea Sa; doar cu o astfel de umanitate poate trupul întrupat al lui Dumnezeu să îndeplinească lucrarea de slujire pe care trebuie să o realizeze și să o realizeze bine. Acesta este un mod de a înțelege. Un alt mod de a înțelege este că lucrarea de slujire realizată de Dumnezeu întrupat este săvârșită printr-o astfel de umanitate care posedă normalitate și caracter practic. În orice caz, atât umanitatea-esență, cât și divinitatea lui Dumnezeu întrupat Îl constituie pe Dumnezeu întrupat, care are identitatea specială a lui Hristos. Prin urmare, crezurile și principiile privind conduita personală ale umanității lui Dumnezeu întrupat pe care le vezi, până la manifestările, atitudinile și punctele Sale de vedere specifice în tot ceea ce face, fac parte din umanitatea Sa și, desigur, se poate spune și că fac parte din divinitatea Sa. Acestea două nu pot fi separate. Cu alte cuvinte, când vezi o astfel de umanitate în Dumnezeu întrupat, ar trebui să fii sigur că El este trupul în care S-a îmbrăcat Dumnezeu. Desigur, când intri în contact cu adevărul exprimat de Dumnezeu, în timp ce recunoști că Dumnezeu întrupat are divinitate, ar trebui să recunoști și că umanitatea Sa face parte din Dumnezeu întrupat, care are o identitate specială. În orice caz, în cele din urmă, oamenilor li se permite să vadă această latură normală și practică a lui Dumnezeu întrupat, precum și crezurile și principiile privind conduita personală pe care El le trăiește, deoarece acestea implică multe chestiuni cu care Se confruntă trupul lui Dumnezeu în existența și viața Sa. Deși aceste manifestări practice din viața umană a lui Dumnezeu întrupat nu se ridică la nivelul lucrării de slujire pe care o realizează El sau al faptului că le oferă oamenilor adevărul, calea și viața, aceste principii și crezuri privind conduita personală nu sunt deconectate de divinitatea din Dumnezeu întrupat. Întocmai pentru că acest trup este trupul întrupat al lui Dumnezeu și trupul în care S-a îmbrăcat Duhul lui Dumnezeu, umanitatea normală a acestui Dumnezeu întrupat poate avea astfel de crezuri și principii privind conduita personală. Implicația este că, pentru orice membru al omenirii corupte sau pentru oricine din rândul omenirii corupte care are un mediu, o identitate și o poziție socială avantajoase, precum și un statut nobil, este foarte dificil să se poarte într-un mod care respectă regulile și să facă lucrurile într-un mod conștiincios; nimeni nu face excepție. Prin urmare, acest aspect al normalității și al caracterului practic este ceea ce are umanitatea lui Dumnezeu întrupat și ceea ce este și, desigur, face parte și din ceea ce are divinitatea lui Dumnezeu întrupat și ceea ce este; doar că El exprimă și dezvăluie acest lucru prin umanitatea Sa. Dacă Dumnezeu întrupat S-ar lăuda oriunde ar merge, dacă Și-ar impune mereu statutul, ar vorbi grandios, S-ar simți nobil, ar desconsidera pe toată lumea și S-ar da mare și tare în purtarea Lui și ar vrea mereu să-i calce pe toți în picioare; dacă ar blestema pe oricine nu s-a prosternat închinându-I-se, transformându-l în cenușă, ucigându-l într-o clipă sau lovindu-l cu privirea Sa pătrunzătoare, atunci ar fi greu de spus dacă are cu adevărat esența divinității înlăuntrul Său. Pe de o parte, Dumnezeu întrupat are conștiința și rațiunea umanității normale pentru a menține toată viața, toate cuvintele și toate faptele trupului Său. Pe de altă parte, divinitatea Sa lucrează și ea înlăuntrul Său, deoarece divinitatea este, la urma urmei, adevărata Sa viață. Dacă umanitatea Sa ar fi la fel de arogantă și de neprihănită de sine precum cea a omenirii corupte, ai spune că această persoană este Dumnezeu întrupat? (Nu.) Să presupunem că o persoană ar avea mereu manifestări supranaturale, ar crede mereu că este o ființă cerească pogorâtă pe pământ, ar avea mereu această senzație și le-ar vorbi mereu oamenilor dintr-o poziție de superioritate, făcându-i pe aceștia să-i admire cuvintele și faptele. Să presupunem că ar avea mereu gânduri supranaturale și transcendente în sufletul ei, fiind capabilă să spună dintr-o privire ce s-a întâmplat în viața anterioară a cuiva, ce rele a comis, ce lucruri a făcut sau de câte ori s-a reîncarnat ca om sau ca animal. Mai mult, să presupunem că această persoană s-ar simți mereu deosebit de nobilă, ar avea mereu manifestări supranaturale când vorbește și ar fi însoțită de semne și minuni, făcându-i pe oameni să simtă că este specială. O astfel de persoană ar fi anormală. Într-o privință, viața-fire dinlăuntrul său ar fi anormală; în altă privință, viața dinlăuntrul său nu ar fi viața divinității. Acesta este singurul mod de a o spune.

Fie că este vorba de crezurile Sale privind conduita personală, fie de principiile Sale privind gestionarea chestiunilor, tot ce dezvăluie și trăiește Dumnezeu întrupat este deosebit de normal și de practic. Privește lucrurile pe care le-am spus și lucrurile pe care le fac în viața Mea – este vreunul dintre ele anormal? Este vreunul dintre ele supranatural sau neconvențional? (Nu.) Indiferent de ce Mă ocup, nu vei găsi nimic neobișnuit la Mine. Nu sunt o persoană neobișnuită; sunt doar o persoană normală. Mai mult, gândurile, opiniile, gândirea și logica Mea în gestionarea fiecărei chestiuni nu sunt denaturate, extreme sau supranaturale. Sunt calm și cumpătat când interacționez și am de-a face cu oamenii. Dacă oamenii sunt dispuși să interacționeze cu Mine, interacționez cu ei; dacă nu sunt, nu încerc să le intru în grații. Crezi că gândirea Mea este normală în felul în care interacționez cu oamenii, Mă ocup de treburi, fac tot felul de lucruri și în care Mă port? (Da.) Totul este normal. Nu v-am cerut și nu v-am instigat niciodată să vă opuneți guvernului vreunei țări, nici nu v-am spus vreodată lucruri precum: „Toți credincioșii în Dumnezeu vin de la Dumnezeu; veniți cu toții din al treilea Cer. Nu vă temeți de lumea aceasta; călcați această lume în picioare! Sunteți cu toții copii de parte bărbătească victorioși; luați toiagul de fier pentru a cârmui această lume și pentru a cârmui această omenire. Toate lucrurile sunt sub picioarele voastre!” Am spus vreodată asta? (Nu.) Ce am spus? Că trebuie să respectați regulile în tot ce faceți. Indiferent în ce țară credeți în Dumnezeu și vă faceți datoria, trebuie să respectați legea și să faceți lucrurile conform reglementărilor autorităților. Nu trebuie în niciun caz să acționați în mod nechibzuit și după bunul plac; trebuie să fiți precauți și să nu fiți desfrânați. Dacă încălcați legile și reglementările autorităților, odată ce se depune o reclamație împotriva voastră, vă va afecta realizarea datoriei. Repet întruna asta. Deși sună destul de banal, este foarte practic, fiindcă aveți prea puțină experiență de viață, vă lipsesc cunoștințele și sunteți foarte predispuși să faceți greșeli. Sunteți credincioși în Dumnezeu. Scopul vostru când mergeți în diferite țări să vă faceți datoria este să respectați voia lui Dumnezeu și să aduceți mărturie pentru El, nu să vă opuneți vreunei țări sau vreunui partid aflat la conducere. Sunteți doar ființe create care vă faceți îndatoririle; ar trebui să vă supuneți întru totul stăpânirii Creatorului și să vă supuneți modului în care Dumnezeu orchestrează și rânduiește lucrurile. Indiferent în ce țară mergeți, în ce fel de mediu trăiți sau în casa cărui frate sau a cărei surori locuiți, trebuie să respectați regulile, ajutând cât de mult puteți. În plus, trebuie să respectați legile și reglementările țării respective. Vă îndemn în mod repetat să nu încălcați regulile și să nu primiți reclamații împotriva voastră. Dacă se depune o reclamație împotriva ta, ar trebui să afli ce greșeală ai făcut, ce reglementare ai încălcat și de ce a fost depusă reclamația. Învață-ți lecția, așa încât să nu se mai întâmple. Dacă nu-ți înveți lecția, vor continua să fie depuse reclamații împotriva ta. Toate cuvintele Mele în această privință sunt soluții la probleme bazate pe circumstanțe reale – îți spun cum să trăiești, cum să supraviețuiești și cum să respecți regulile, astfel încât să nu-ți creezi probleme inutile în propria viață și supraviețuire. Indiferent în ce țară mergi, ești acolo ca să-ți faci datoria. În primul rând, trebuie să te integrezi în acea țară și să respecți legile și reglementările acesteia. Nu trebuie să perturbi ordinea existentă sau să creezi probleme. Doar atunci vei fi acceptat și tratat ca un membru al țării și doar așa te poți liniști să-ți faci datoria. Dacă nu respecți nici măcar regulile locale și faci lucruri care încalcă regulile, așa încât oamenii se plâng întruna de tine și îți creează probleme, până în punctul în care chiar te detestă și nu vor să mai locuiești acolo, atunci cum poți visa măcar să-ți faci datoria? Oriunde locuiți, trebuie să respectați legile și reglementările locale. Spuneți-Mi, este corect să practicați în acest fel? Este benefic pentru realizarea datoriei voastre? (Da.) Practicarea în acest fel este foarte practică. Respectarea legilor și reglementărilor este de un bun simț elementar în viața reală. Nu înseamnă să faceți din țânțar armăsar, cu atât mai puțin să fiți prea sensibili; este un principiu pe care trebuie să îl respectați în viața reală. Dacă se întâmplă ceva sau intervine o problemă, discutăm care este cel mai bun mod de a o rezolva și cum să învățați o lecție din ea, așa încât să vă puteți strădui să faceți mai puține greșeli sau să evitați complet să le faceți în viitor și să fiți persoane care se poartă într-un mod care respectă regulile și este conștiincios. Unii oameni nu respectă regulile oriunde ar merge. Aruncă gunoi peste tot și, din când în când, fac gălăgie și tulbură odihna vecinilor. Asemenea unor animale sălbatice care intră într-un sat, aceștia afectează și tulbură mediul comunității, atrăgând disprețul și antipatia oamenilor oriunde merg. Le spun acestor oameni că ar trebui să respecte cu strictețe legile și reglementările locale, că trebuie să urmeze regulile și că doar purtându-se așa pot avea o umanitate normală. Spuneți-Mi, sunt corecte modul Meu de gândire și punctul Meu de plecare în gestionarea acestor chestiuni? (Da.) Nu fac lucruri elevate și grandioase sau abstracte, transcendente ori neconvenționale. Doar îi corectez și îi călăuzesc pe oameni în privința acestor chestiuni minore din viața lor, precum și a greșelilor și defectelor care apar în viața lor, semnalându-le și rectificându-le problemele și dându-le sfaturi. Este practică o astfel de conduită personală pentru Dumnezeu întrupat? (Da.) Este atât de practică! Gestionarea acestor chestiuni nu este deloc lipsită de conținut și nu este deloc detașată de viața reală. Așadar, fie că privim crezurile și principiile privind conduita personală și realizarea lucrurilor care se reflectă în viața de zi cu zi a lui Dumnezeu întrupat, fie că privim adevărurile despre care El are părtășie în lucrarea de slujire pe care o realizează, ambele aspecte sunt atât de normale și de practice. Ambele aspecte sunt lucruri pe care oamenii cu o gândire normală, care iubesc lucrurile pozitive și care au conștiință și rațiune, le pot înțelege, pricepe, accepta și realiza. Niciunul dintre aceste aspecte nu este câtuși de puțin detașat de viața reală; aceasta înseamnă a fi normal și practic.