Firea antihriștilor este ticăloasă; nu doar că nu acceptă adevărul, dar pot și să se împotrivească lui Dumnezeu, să-și întemeieze împărății proprii și se opun cu îndârjire lui Dumnezeu – aceasta este o fire ticăloasă. Aveți vreo înțelegere a firilor ticăloase? Cei mai mulți oameni poate nu știu cum să le discearnă, așa că haideți să luăm un exemplu. De obicei, unii oameni se comportă foarte normal în împrejurări tipice: vorbesc cu alții și interacționează cu ei foarte normal, arată ca niște oameni normali și nu fac nimic rău. Totuși, când vin la adunări, citesc cuvintele lui Dumnezeu și au părtășie despre adevăr, unii dintre ei nu sunt dispuși să asculte, alții devin somnoroși, unii se simt scârbiți și le este greu să suporte, nedorind să audă și alții adorm fără să-și dea seama și devin total inconștienți – ce se întâmplă aici? De ce se manifestă atât de multe fenomene anormale când cineva începe să aibă părtășie despre adevăr? Unii dintre acești oameni se află într-o stare anormală, dar alții sunt ticăloși. Posibilitatea să fi fost posedați de spirite rele nu poate fi exclusă și, uneori, oamenii nu pot să înțeleagă pe deplin acest lucru sau să-l discearnă clar. Antihriștii au spirite rele în ei. Dacă îi întrebi de ce sunt ostili față de adevăr, spun că nu sunt ostili față de adevăr și refuză cu încăpățânare să recunoască acest lucru, când, de fapt, știu în inimile lor că nu iubesc adevărul. Când nimeni nu citește cuvintele lui Dumnezeu, ei se înțeleg bine cu ceilalți ca și cum ar fi oameni normali, iar tu nu realizezi ce se află înlăuntrul lor. Însă, atunci când cineva citește cuvintele lui Dumnezeu, nu vor să asculte și în inimile lor apare repulsia. Aceasta este natura lor care iese la iveală – sunt spirite rele; sunt acest gen de lucru. Oare cuvintele lui Dumnezeu au expus esența acestor oameni sau au atins un punct sensibil? Nici una, nici alta. Când participă la adunări, ei nu vor să asculte pe nimeni citind cuvintele lui Dumnezeu – nu cumva sunt ticăloși? Ce înseamnă faptul că „sunt ticăloși”? Înseamnă că sunt ostili față de adevăr, față de lucrurile pozitive și față de oamenii pozitivi, fără motiv; nici măcar ei înșiși nu știu care este motivul, trebuie pur și simplu să se poarte așa. Aceasta înseamnă că sunt ticăloși și, în cuvinte simple, înseamnă pur și simplu că sunt abjecți. Unii antihriști spun: „Imediat ce începe cineva lectura cuvintelor lui dumnezeu, eu nu vreau să ascult. Imediat ce aud pe cineva aducând mărturie pentru dumnezeu, simt repulsie și nici măcar eu nu știu de ce. Când văd pe cineva care iubește și urmărește adevărul, nu mă pot înțelege cu el, vreau să fiu împotriva lui, vreau mereu să-l blestem, să-i fac rău pe la spate și să-l chinui până la moarte.” Nici măcar ei nu știu de ce se simt așa – sunt ticăloși. Care este motivul real? Antihriștii pur și simplu nu au înlăuntrul lor spiritul unei persoane normale, pur și simplu nu au umanitate normală – așa stau lucrurile la analiza finală. Dacă o persoană normală Îl aude pe Dumnezeu vorbind atât de clar și lucid despre diverse aspecte ale adevărului, aceasta se gândește: „Într-o epocă atât de ticăloasă și de promiscuă, în care e imposibil de distins ce e corect și ce e greșit și în care se confundă binele cu răul, este atât de prețios și de rar să poți asculta atât de mult adevăr și astfel de cuvinte excelente!” De ce este prețios? Cuvintele lui Dumnezeu trezesc dorințele și inspirația celor care au atât inimă, cât și spirit. Ce inspirație? Ei tânjesc după dreptate și lucruri pozitive, tânjesc să trăiască înaintea lui Dumnezeu, să existe corectitudine și dreptate în lume și ca Dumnezeu să vină și să dețină puterea asupra lumii – acesta este strigătul tuturor celor care iubesc adevărul. Tânjesc însă antihriștii după aceste lucruri? (Nu.) După ce tânjesc ei? „Dacă aș avea puterea, i-aș distruge pe toți cei pe care îi antipatizez! Când cineva mărturisește că hristos este dumnezeu care s-a arătat și lucrează, că dumnezeu este suveranul omenirii și că ale sale cuvinte sunt adevărul, fiind maxima supremă în viața omenirii și temelia pentru supraviețuirea oamenilor, simt repulsie, ură și nu vreau să aud!” Este ceva ce se află în adâncul sufletului antihriștilor. Nu au ei această fire? Cât timp cineva li se închină, îi admiră și îi urmează, atunci sunt prieteni, sunt în aceeași echipă; dacă cineva are mereu părtășie despre adevăr și mărturisește pentru Dumnezeu, atunci antihriștii se feresc de el, simt repulsie față de el și chiar îl atacă, îl exclud și îl chinuie – aceasta e ticăloșie. Când vorbim despre ticăloșie, ne referim mereu la uneltirile viclene ale Satanei; lucrurile pe care le face Satana sunt ticăloase, lucrurile pe care le face marele balaur roșu sunt ticăloase, lucrurile pe care le fac antihriștii sunt ticăloase, iar când vorbim despre faptul că sunt ticăloși, ne referim în principal la faptul că sunt ostili față de toate lucrurile pozitive și se opun în special adevărului și lui Dumnezeu – aceasta e ticăloșie și aceasta e firea antihriștilor.

Gândiți-vă la ce antihriști ați întâlnit și despre care ați auzit, care manifestă o astfel de fire ticăloasă. Odată am întâlnit o scorpie de femeie, a cărei umanitate era incredibil de malițioasă. Ori de câte ori casa lui Dumnezeu predica despre sosirea iminentă a marilor dezastre, spunând că nu este mult timp, că frații și surorile ar trebui să pregătească fapte bune, că ar trebui să depună un efort pentru a urmări adevărul, cum ar trebui să-și îndeplinească bine îndatoririle pentru a satisface intențiile lui Dumnezeu și cum nu ar trebui să rămână cu niciun regret, ori de câte ori casa lui Dumnezeu predica aceste lucruri, această femeie blestema în inima ei și se gândea: „Sfârșitul lumii? Viața este grozavă. Poate că e sfârșitul lumii pentru tine, dar nu este și pentru mine! Chiar dacă marile dezastre au venit, eu ar trebui să trăiesc în continuare. Dacă cineva trebuie să moară, atunci puteți să muriți voi!” Nu-i așa că această femeie este irezonabilă? Ori de câte ori cineva avea părtășie despre acest aspect al adevărului, ea devenea irezonabilă și, în inima ei, apărea repulsia, spunându-și: „Viața mea e bună așa cum este! Am mulți bani, am mașini, case și venituri mari, sunt foarte influentă pe plan local și nimeni n-ar îndrăzni să mă jignească. Condițiile mele de viață sunt foarte bune, dacă vor veni marile dezastre, nu voi suferi pierderi? Nu sunt încă gata să mor!” Care era perspectiva ei asupra lucrării lui Dumnezeu și asupra dorinței Lui de a distruge această lume și omenire ticăloasă? (Era ostilă față de acestea.) Oricare erau faptele lui Dumnezeu, dacă aveau legătură cu interesele ei, dacă îi afectau interesele, atunci le ura, era ostilă față de ele și nu era de acord cu ele, gândind: „Este greșit ceea ce faci!” și tăgăduia imediat faptele lui Dumnezeu. În plus, cel mai ticălos aspect al ei era că nu-i plăcea ca dreptatea și corectitudinea să domine; indiferent cine deținea puterea, chiar dacă Dumnezeu era Cel care deținea puterea și exista dreptate și corectitudine, dacă îi afecta interesele, atunci nu era bine – interesele ei erau mai importante pentru ea decât Dumnezeu. Nu aveau acțiunile ei o natură demonică? Și când este în joc o natură demonică, nu este aceeași natură ca atunci când cineva este posedat de un spirit rău, iar acesta spune că nu vrea să audă cuvintele lui Dumnezeu? (Ba da.) Ori de câte ori cineva citește cuvintele lui Dumnezeu, acel spirit rău va spune că nu vrea să le audă. Ori de câte ori un frate sau o soră avea părtășie despre sosirea apropriată a zilei lui Dumnezeu sau a marilor dezastre, această scorpie de femeie ura și blestema în inima ei. De ce blestema? Dacă Dumnezeu ar veni să distrugă lumea, ea și-ar pierde toate proprietățile – când orice lucru avea legătură cu interesele ei, ea îl blestema. Prin urmare, blestemele ei au aceeași natură ca un spirit rău care spune că nu vrea să audă cuvintele lui Dumnezeu. Ei au o trăsătură comună, și anume că, ori de câte ori cineva menționează adevărul, își dezvăluie adâncul sufletelor, își dezvăluie urâțenia, ticăloșia și perfidia, apoi în inimile lor iau naștere ura, conflictul și împotrivirea și apoi blestemă și înjură – așa este un spirit rău. La exterior, această scorpie de femeie vorbea și se purta la fel ca o persoană normală, nu ca și cum ar fi posedată de un demon, însă natura acțiunilor ei era întocmai precum a acelui demon. Când aveți ocazia, îi puteți întreba pe oamenii bogați din biserică: „Atunci când va sosi ziua lui Dumnezeu și se vor abate marile dezastre, iar proprietatea familiei tale va fi pierdută, vei fi supărat? Aștepți cu nerăbdare să sosească ziua lui Dumnezeu? Aștepți cu nerăbdare ca Dumnezeu să preia puterea, iar corectitudinea și dreptatea să stăpânească? Aștepți cu nerăbdare ca Dumnezeu să anihileze această omenire ticăloasă, chiar dacă vei fi și tu anihilat? Ești dornic să se întâmple acest lucru?” Vedeți care este punctul lor de vedere. Unii vor fi dornici să se întâmple acest lucru, iar alții nu vor fi. Luând toată lumea, tot universul, toate lucrurile materiale guvernate de Dumnezeu – nu vorbim aici despre lucruri imateriale, ci doar despre lucrurile din sfera materială: proprietatea familiei, mașinile, casele, banii și așa mai departe – luând toate aceste lucruri împreună, valorează ele măcar cât un grăunte de nisip în mâna lui Dumnezeu? (Nu.) Cu toate acestea, când oamenii primesc aceste lucruri, nu vor să renunțe la ele și simt că au capitalul necesar pentru a se lupta cu Dumnezeu, spunând: „Dacă îmi iei proprietatea familiei, te voi urî, te voi combate și nu voi recunoaște că ești dumnezeu!” Oare faptul că Dumnezeu este Dumnezeu depinde de recunoașterea ta? (Nu.) Ai capitalul necesar pentru a te lupta cu Dumnezeu cu acea mică proprietate de familie? Ești atât de ignorant! Diamantele sunt cele mai valoroase lucruri de pe Pământ. Când văd un diamant de un carat, oamenii obișnuiți sunt uimiți și spun: „Un diamant atât de mare! Sigur valorează 10 sau 20 de mii de dolari americani!” Ei cred că diamantele sunt foarte valoroase. Dar apoi am auzit o știre care spunea că o planetă nu departe de Pământ era alcătuită în întregime din diamante și Mi-am dat seama brusc de ceva: oamenii sunt atât de mărginiți. Când vezi un diamant strălucind, îți place foarte mult și crezi că este grozav, dar când auzi că există o întreagă planetă alcătuită din diamante, care e perspectiva ta atunci? Perspectiva ta asupra diamantelor se schimbă. Cu alte cuvinte, odată ce auzi alte informații, orizontul tău se lărgește brusc, nu mai vezi doar micul spațiu aflat imediat în fața ta, nu mai ești broasca din fântână, deoarece volumul de informații pe care le deții a crescut, iar percepția ta s-a schimbat și s-a mărit. Trăind în această lume, pe măsură ce oamenii se confruntă mereu cu fiecare lucru care li se întâmplă și cu diferite medii, orizonturile lor se schimbă constant și, totodată, perspectivele lor sunt în mod constant reînnoite. Acest lucru e normal și este procesul prin care Dumnezeu îi face pe oameni să progreseze treptat în această viață și să progreseze constant în ceea ce privește perspicacitatea, perspectiva, înțelegerea întregii lumi și a faptelor lui Dumnezeu. Așadar, acum că M-ați ascultat relatând această chestiune, cum ar trebui să o tratați? Ar trebui să vă gândiți: „Oamenii de pe Pământ sunt atât de ignoranți, le lipsește perspicacitatea și știu atât de puține lucruri!”? Altfel spus, opiniile și intuițiile tale despre întregul univers, despre întreaga rasă umană, despre toate lucrurile pe care le poruncește Dumnezeu, despre tot ce poruncește El poate sunt la fel ca modul în care înțelegi un diamant mic, a cărui valoare este comparată cu o planetă, nu-i așa? (Așa e.) Ce concluzie putem trage de aici? Pe planeta Pământ, indiferent ce realizări are cineva, ce renume a avut, cât de magnific s-a purtat, nu trebuie să se laude, deoarece ființele umane sunt atât de insignifiante și nu fac nici două parale! Dumnezeu a pregătit câteva diamante pe pământ și oamenii s-au luptat pentru ele. Nu știu ei câte planete din mâna lui Dumnezeu conțin lucruri chiar mai bune decât diamantele? Nu sunt oamenii deplorabili? (Ba da.) Acesta e modul în care sunt deplorabili; oamenii sunt atât de ignoranți.

Antihriștii nu se pot abține să nu se împotrivească lui Dumnezeu; ei urăsc în mod inerent adevărul și lucrurile pozitive și nici măcar nu-i pot lăsa în pace pe oamenii care urmăresc adevărul și iubesc lucrurile pozitive, ci condamnă, asupresc și exclud în schimb astfel de oameni. Cât despre cei care complotează cu ei, aceștia sunt legați în mod natural unii de alții, se protejează, se adăpostesc și se lingușesc reciproc. De aici, putem vedea că acești oameni care sunt antihriști sunt spirite rele reîncarnate și demoni necurați, lipsiți de umanitate normală. Indiferent cât de mult înțeleg adevărul pe care îl aud sau cât de clar predică doctrine și cuvinte, când vine vremea să practice, singurul lucru pe care aleg să-l facă este să se împotrivească adevărului și lui Dumnezeu și să-și protejeze poziția și interesele proprii – aceasta e ticăloșia lor. Cum se manifestă cel mai mult ticăloșia lor? Prin faptul că urăsc adevărul; urăsc adevărul fără explicație sau motiv. Dacă îi întrebi de ce urăsc adevărul, poate că nu vor putea să explice, dar fiecare acțiune a lor include firea și metodele antihriștilor, iar fiecare acțiune a lor îi induce în eroare și îi prinde în capcană pe oameni, tulbură și perturbă lucrarea casei lui Dumnezeu – acesta e rezultatul fiecăreia dintre acțiunile lor. Faceți o comparație și uitați-vă la conducătorii și lucrătorii de la fiecare nivel sau la frații și surorile de rând din jurul vostru, pe care îi cunoașteți și cu care intrați în contact, pentru a vedea dacă vreunul dintre ei îi urăște fără motiv pe acei frați și surori care urmăresc adevărul și dacă vor mereu să-i atace și să-i excludă pe acești oameni. Ei înșiși știu că nu este corect, dar nu se pot abține, spunând cuvinte plăcute în fața acestor frați și surori, dar procedând cu totul diferit pe la spatele lor, dezvăluindu-și înfățișarea demonică și începând să li se opună. Dacă aceasta nu e ticăloșie, atunci ce este? Care este cel mai detestabil lucru la antihriști? Ei spun adesea lucruri corecte pentru a-i induce în eroare pe aleșii lui Dumnezeu și pe cei din jurul lor și chiar pentru a-l păcăli și înșela pe Cel de mai sus și, chiar mai mult, vor să-L înșele pe Dumnezeu și să câștige încrederea oamenilor folosind cuvinte întortocheate, apoi să se dezlănțuie, să acționeze nechibzuit și să facă orice vor în casa lui Dumnezeu. Știu cum să vorbească în mod corect, cum să vorbească incorect și cum ar trebui să acționeze, cum nu ar trebui să acționeze, care sunt principiile, care nu sunt principiile, ce înseamnă să se împotrivească principiilor și ce înseamnă să acționeze conform principiilor. Nu le sunt neclare aceste lucruri în inima lor și unii știu aceste lucruri chiar foarte clar și lucid, dar oricât de bine înțeleg și oricât de clar cunosc principiile, atunci când fac lucruri, nu practică deloc adevărul și fac din plin lucruri rele în concordanță cu propriile dorințe. Aceasta determină că natura lor este satanică și aceea a unui antihrist. Nu doar că sunt scârbiți de adevăr și îl urăsc, dar urăsc și condamnă adesea lucrurile pozitive. De ce marele balaur roșu urăște adevărul și pe Dumnezeu? Acest lucru este determinat întru totul de natura lui satanică. Unii frați și surori sunt persecutați și urmăriți atât de mult, încât nu se pot întoarce la casele lor, iar acei diavoli și satane spun: „Acești oameni nu mai trăiesc normal; și-au abandonat familiile.” De fapt, ei nu pot să meargă acasă fiindcă sunt persecutați de marele balaur roșu. Astfel de lucruri se întâmplă frecvent. Despre care altele ați auzit? (Marele balaur roșu spune că, dacă oamenii citesc prea mult cuvintele lui Dumnezeu, atunci devin spălați pe creier.) Marele balaur roșu spune: „Oamenii sunt spălați pe creier de cuvintele lui dumnezeu; au fost îndumnezeiți.” Aceasta înseamnă să întorci adevărul cu susul în jos. În mod clar, marele balaur roșu este cel care corupe și spală oamenii pe creier, totuși, inversează lucrurile și spune că oamenii sunt spălați pe creier de cuvintele lui Dumnezeu – acești demoni sunt atât de ticăloși! Marele balaur roșu își însușește toate faptele bune făcute de alții și dă vina pe alții pentru lucrurile rele pe care le face. Antihriștii procedează la fel; metodele lor sunt exact la fel ca ale marelui balaur roșu și ale Satanei. Sunt cu adevărat lacheii Satanei!

Am terminat acum în mare parte să avem părtășie despre manifestările ticăloase, perfide și înșelătoare ale antihriștilor? Oare părtășia Mea de astăzi nu este diferită și mai reală decât ceea ce puteți înțelege ad litteram? Casa lui Dumnezeu a realizat multe clipuri video în ultimii ani, inclusiv câteva imnuri, filme și așa mai departe, toate acestea fiind încărcate online. Un antihrist din China continentală a văzut aceste lucruri online și a spus: „Ați realizat aceste programe în străinătate și putem să facem asta și în China.” Apoi a plecat într-o campanie de recrutare, a găsit o bandă de oameni și a înființat un cor în națiunea marelui balaur roșu. În cele din urmă, acești oameni au fost arestați. De ce a trebuit antihristul să facă asta? A avut un scop? (Da.) Care a fost scopul lui? (Să-i controleze pe oameni.) Nu a fost doar dorința lui de a-i controla pe oameni. A vrut să-și înființeze propria facțiune. Ideea lui era: „Casa lui dumnezeu poate să aibă un cor, la fel pot și eu! Dacă reușesc, voi avea propria facțiune. Este suficient să dau din mâini și vor veni mulți oameni!” În acest fel, putea înlocui biserica lui Dumnezeu. Nu este acesta scopul pe care a vrut să-l atingă? Dar rezultatul a fost că marele balaur roșu a trecut la repercusiuni și s-a ales praful de dorința lui deșartă. Casa lui Dumnezeu îndeplinește această lucrare sub premisa asigurării securității. Era îndeplinită această condiție pentru el în țara condusă de marele balaur roșu? Această condiție nu era îndeplinită pentru el, dar tot voia să se dea mare. Nu s-a dat mare foarte bine și, până la urmă, lucrurile au mers prost pentru el. Acum câțiva ani, un alt grup de oameni au realizat un program și l-au pus online. Cântau melodii vechi însoțite de dansuri și purtau rochii cu imprimeuri florale în stilul unor minorități etnice. Era prea convențional și învechit. Spuneți-Mi, nu au provocat acești antihriști doar tulburări? (Ba da.) Non-credincioșii și oamenii religioși nu cunoșteau situația reală și au crezut că aceste lucruri chiar erau făcute de biserică. Antihriștii fac mereu lucruri nesăbuite; nu sunt doar ticăloși, ci și nesăbuiți. De ce sunt nesăbuiți? Oare fiindcă sunt atât de ticăloși, încât i-a prostit ticăloșia? Nu. Orice calibru ar avea o persoană, dacă înțelege o parte din adevăr, chiar dacă nu are nicio cale de urmat atunci când face lucruri și nu știe ce este adecvat sau inadecvat să facă, ea are o cerință minimă în inima ei: nu va acționa nechibzuit sau orbește. Nu este așa? (Ba da.) Totuși, acei oameni care nu înțeleg adevărul și sunt atât de aroganți încât nu au rațiune acționează la întâmplare. Ce înseamnă că acționează la întâmplare? Astfel de oameni nu au simțul rațiunii, iar cei fără simțul rațiunii nu pot lua în considerare problemele. La ce Mă refer când spun „a lua în considerare”? Mă refer la ce trebuie făcut în etapele inițiale, ce să pregătească, ce lucruri sunt necesare pentru a acționa, de ce trebuie făcut acest program și, după ce programul este realizat, câți oameni pot fi afectați, câți oameni pot fi edificați și dacă există consecințe sau inconveniente – toate acestea trebuie evaluate. Acest proces de evaluare se numește „a lua în considerare”. Pot acești oameni nesăbuiți să ia în considerare lucruri? (Nu.) Oamenii care nu pot lua în considerare problemele sunt lipsiți de raționalitate; au vreo înțelegere a adevărului? Categoric nu. Dacă cineva înțelege realmente ceva din adevăr, simțul rațiunii sale va deveni mai clar și mai solid. Îi poate deveni mai limpede ce este pozitiv, ce este negativ, ce este corect, ce este greșit și din ce sferă face parte un principiu sau altul; adică, indiferent ce face, fie că este bine sau rău, are un standard în inima sa. De exemplu, dacă cineva ți-ar spune să alergi gol pe stradă, ai face-o? (Nu.) Ai face-o dacă cineva te-ar lovi? Ai face-o dacă cineva ți-ar da 10000 de yuani? (Ar fi ceva rușinos. N-aș putea să o fac.) Să știi că ar fi un lucru rușinos este un fel de gândire, un fel de verdict și un fel de atitudine care ia naștere din raționalitate, adică, doar cu această raționalitate ești capabil să ai o astfel de gândire și de atitudine. Prin urmare, indiferent dacă ești ispitit cu bani sau torturat și chinuit cu cruzime, indiferent cum ești forțat, tot nu ai face-o, nu ai fi deloc afectat și ai rămâne ferm. Antihriștii nu înțeleg adevărul și de aceea nu au nicio concepție despre ceea ce fac. Ce înseamnă „concepție” aici? Înseamnă că nu știu ce să facă pentru a aduce mărturie pentru Dumnezeu. Acest antihrist credea că are o inimă incredibil de iubitoare, a adunat un grup de oameni pentru a face un clip video coral și a ajuns să cheltuiască mulți bani și să se pună în pericol. Situația din China continentală este mai gravă decât în străinătate, deci ce s-ar întâmpla dacă ceva nu merge bine? A luat în considerare acest lucru? Poate că a luat în considerare situația într-o anumită măsură, dar nu știa ce programe să facă sau ce rezultate să obțină – nu înțelegea deloc. De ce nu înțelegea? Era lipsit de această raționalitate. Cum apare raționalitatea? Rațiunea oamenilor poate deveni treptat clară și solidă doar prin înțelegerea adevărului. Antihriștii au o natură care urăște adevărul, se opun în mod inerent lucrurilor pozitive și, în adâncul inimii lor, nu pot iubi niciodată adevărul, prin urmare, oare îl pot înțelege? (Nu.) Dacă nu pot înțelege adevărul, pot avea gândirea umanității normale? Nu o pot avea niciodată. Oamenii fără gândirea umanității normale au raționalitate? Nu, nu au. Când antihriștii fac și spun ceva, perspectivele lor și toate acele lucruri pe care le fac nu diferă de lucrurile făcute de diavoli și spiritele rele. De ce spun că nu există nicio diferență? De exemplu, cuiva îi place foarte mult să predice și să se dea mare, așadar caută mereu oameni care să-l asculte ținând predici. Chiar dacă oamenilor nu le place să-l asculte, el predică totuși; când alții simt o asemenea repulsie în privința lui, el nu-și dă seama și nu încearcă să-i observe, nu vede de ce au nevoie alții și doar se mulțumește pe el însuși. Nu este rușinos? Este rușinos, iar el nu are raționalitate. Există vreo diferență între această lipsă de raționalitate și discursurile și acțiunile haotice și desfrânate ale cuiva posedat de Satana și de spiritele rele? Deși poate nu arată ca un bolnav psihic care aleargă ca un nebun, gol pe stradă, poți să observi că acționează fără raționalitate. Când i se cere să ude câțiva frați și surori, să răspândească Evanghelia sau să îndeplinească o anumită datorie, este total lipsit de principii și acționează pur și simplu nechibzuit, după bunul plac. Sunt unii oameni care răspândesc Evanghelia de 20 de ani fără să câștige o singură persoană și, totuși, vor să devină conducători. Există astfel de oameni? Da, există. Nu au niciun fel de principii, dau greș în tot ce fac, dar tot vor să devină conducători și să-i conducă pe alții – cu siguranță există mulți oameni de acest fel. Ei cred în Dumnezeu de atâția ani, au citit multe dintre cuvintele Lui și au ascultat multe predici, dar nu înțeleg niciun adevăr. Așadar, de ce este legată lipsa lor de înțelegere? Din ce cauză nu înțeleg? Oare pentru că le lipsește prea mult calibrul și capacitatea de înțelegere sau caracterul lor este rău și nu iubesc adevărul? (Are legătură cu esența lor.) De ce are legătură cu esența lor? (Pentru că esența lor este ticăloasă, nu pot primi lucrarea Duhului Sfânt și Dumnezeu nu lucrează asupra unor astfel de oameni, prin urmare, indiferent cum mănâncă și beau cuvintele lui Dumnezeu, nu vor înțelege niciodată adevărul.) Aceasta e o cauză obiectivă. Cauza obiectivă este, desigur, că Duhul Sfânt nu lucrează asupra lor, prin urmare, sigur nu vor putea înțelege nimic – acest lucru se aplică oricui. Există și o cauză subiectivă și care este aceasta? (Asemenea oameni urăsc adevărul.) Și cum privesc adevărul cei care urăsc adevărul? (Ca pe antiteza lor.) Îl privesc ca pe antiteza lor; acesta este un aspect. Ce altceva? Sunt capabili să înțeleagă latura practică a adevărului? Niciodată. Dacă nu pot să înțeleagă nici măcar acest nivel, atunci spuneți-Mi, sunt capabili să înțeleagă adevărul? Niciodată, ei nu pot să înțeleagă adevărul. Cauza obiectivă este că asemenea oameni nu pot primi lucrarea Duhului Sfânt, iar Dumnezeu nu-i luminează. Cauza subiectivă este că sunt ostili față de Dumnezeu, de adevăr și lucrurile pozitive și niciun lucru pozitiv nu este pozitiv în ceea ce îi privește. Așadar, ce lucruri consideră în inimile lor că sunt pozitive? Genul de lucruri pe care le susține Satana – lucruri care sunt toate ticăloase, deșarte și vagi. Așadar, acești oameni ticăloși care urăsc adevărul sunt capabili să înțeleagă adevărul? Nu-l pot înțelege niciodată pentru că nu-l acceptă. Spuneți-Mi acum, are vreun rost să aveți părtășie despre adevăr cu astfel de oameni? Pot fi dispuși să asculte când le citiți cuvintele lui Dumnezeu? Sunt cu toții non-credincioși și demoni, deci cum ar putea să asculte cuvintele lui Dumnezeu? Unii oameni nu pot pătrunde această chestiune și spun: „De ce nu înțeleg atunci când am părtășie despre adevăr cu ei? Nu sunt oameni?” Ești nedumerit și nu te poți face înțeles de ei. Nu poți asculta cuvintele anumitor oameni, iar lucrurile pe care le fac sunt pur și simplu absurde – aceștia sunt non-credincioși, demoni și nu ascultă de nicio rațiune. De ce spun aceste cinci cuvinte, „nu ascultă de nicio rațiune”? Tu crezi că Dumnezeu există și că deține suveranitatea asupra tuturor lucrurilor – nu sunt acestea lucruri pozitive? (Ba da.) Și ce cred acești oameni? „Așa deține dumnezeu suveranitatea asupra tuturor lucrurilor? Nu e mare lucru.” Nu-i așa că nu ascultă de nicio rațiune? (Așa e.) Nu ai cum să comunici cu astfel de oameni; sunt o specie aparte, fiare și nu ascultă de nicio rațiune. Fiarele nu înțeleg niciodată ce sunt lucrurile pozitive sau care e adevărul, prin urmare nu ai cum să comunici cu ele. Faptul că nu poți să comunici cu ele nu e o chestiune de timp și nu depinde de faptul că încerci din răsputeri sau de cât de mult efort depui, ci înseamnă în schimb că sunt pur și simplu incapabile să înțeleagă, deci ce altceva le poți spune? Ce există mai exact în acești oameni? Nu există onestitate, integritate sau bunătate în inimile lor, doar ticăloșie, sunt plini de ticăloșie. Acesta este motivul pentru care acești oameni nu ascultă de nicio rațiune și nu mai pot fi mântuiți.