II. Cum să protejăm siguranța aleșilor lui Dumnezeu în diverse țări străine

A. Prelucrarea statutului juridic al aleșilor lui Dumnezeu

În realizarea lucrării bisericii în diverse țări străine, prioritatea ar trebui să fie rânduirea adecvată a acomodării personalului care își îndeplinește îndatoririle, garantându-le siguranța, astfel încât să-și poată îndeplini îndatoririle în mod normal. O altă chestiune importantă este gestionarea problemei privind statutul juridic, care trebuie abordată de îndată ce aleșii lui Dumnezeu ajung într-o altă țară. Fără un statut juridic sau dacă statutul lor nu este legal, există mereu riscul deportării, oricât de bun le-ar fi mediul de viață. Indivizii cu un statut nelegitim sunt considerați rezidenți ilegali, iar siguranța lor este în pericol; fără să li se protejeze siguranța, nu-și pot îndeplini mult timp îndatoririle. Prin urmare, rânduirea unei acomodări adecvate a personalului care își îndeplinește îndatoririle este prima sarcină pentru conducători și lucrători în țările străine. Odată ce acomodarea lor e rânduită în mod corespunzător, următorul pas este să se ia măsuri pentru ca aceștia să înceapă prelucrarea statutului lor juridic. În orice țară, scopul prelucrării statutului juridic ar trebui să fie cel puțin de a le permite fraților și surorilor să locuiască acolo în mod legal. Și acesta este un aspect important al lucrării de protejare a siguranței personalului lucrărilor importante. Pentru a obține rezidența legală, prima cerință este ca statutul unei persoane să fie legal; nu poate locui undeva ilegal. Conducătorii și lucrătorii ar trebui să facă tot posibilul pentru a rândui acomodarea fraților și surorilor în conformitate cu reglementările guvernamentale privind rezidența legală. Conducătorii și lucrătorii pot fie să se implice direct în această lucrare de acomodare, fie să o monitorizeze. Dacă există chestiuni care le sunt neclare, ar trebui să caute prompt răspunsuri de la conducătorii și lucrătorii de nivel superior. În lipsa unor circumstanțe speciale, ar trebui să practice potrivit regulilor anterioare ale bisericii. Conducătorii și lucrătorii trebuie să ceară informații din când în când și, dacă află că cineva are probleme cu statutul său legal sau cu orice circumstanțe speciale, ar trebui să rânduiască astfel încât personalul care se ocupă de chestiuni externe să rezolve problemele de prelucrare a statutului juridic al aleșilor lui Dumnezeu. Desigur, primul pas este să găsească niște avocați specializați care să se ocupe de prelucrarea statutului. Când angajează avocați, trebuie să ia măsuri de precauție pentru a evita să fie păcăliți – nu ar trebui să angajeze avocați falși sau care nu sunt specializați în prelucrarea statutului juridic. Conducătorii și lucrătorii ar trebui să țină cont în primul rând de aceste aspecte legate de prelucrarea statutului juridic, rânduind bine aceste chestiuni. Și această lucrare face parte din protejarea personalului lucrărilor importante și garantarea siguranței lor, prin urmare conducătorii și lucrătorii nu trebuie să stea cu mâinile în sân când vine vorba de această lucrare. Unii oameni spun: „Rânduirea acomodării pentru personalul care își îndeplinește îndatoririle este lucrarea casei lui Dumnezeu; trebuie să o facem doar după ce primim rânduieli directe de la Cel de mai sus. Dacă nu o rânduiește Cel de mai sus, nu trebuie să ne batem capul cu ea și, chiar dacă se întâmplă ceva rău, nu are nicio legătură cu noi. În plus, fiecare țară are reglementări diferite privind imigrația și statutul juridic; noi nu suntem în stare să ne ocupăm de o problemă atât de importantă! Fiecare trebuie să se bazeze doar pe forțele proprii și să spere că va fi bine – dacă poate rămâne într-o țară, rămâne; dacă nu, se întoarce.” Sunt corecte aceste cuvinte? (Nu.) Ce părere aveți despre această atitudine? (Este iresponsabilă.) Pe de o parte, este iresponsabilă; pe de alta, este o manifestare a conducătorilor falși care nu fac lucrare reală și se feresc de răspundere. Pentru conducători și lucrători, rânduirea acomodării în străinătate a personalului lucrărilor importante este, de asemenea, un aspect important al lucrării. Odată ce acomodarea e rânduită corespunzător și își pot îndeplini îndatoririle în mod normal, pasul imediat următor este să se rânduiască astfel încât personalul care se ocupă de chestiuni externe să îi îndrume în prelucrarea statutului lor juridic. Mai ales când, în timpul prelucrării, apar situații speciale pe care frații și surorile nu le pot gestiona, conducătorii și lucrătorii ar trebui să se gândească la modalități de a găsi soluții și să nu ignore problema. Dacă există vreo problemă cu prelucrarea statutului juridic, aceasta nu este o chestiune neînsemnată și ar trebui să fie gestionată și rezolvată cât mai curând și mai repede posibil. Nu întârzia – nu lăsa pe mâine ce poți face azi; dacă lași pe mâine, ar putea exista consecințe îngrozitoare ce depășesc orice închipuire. În cazul în care conducătorii și lucrătorii sunt neglijenți și își neglijează responsabilitatea, neacordând prioritate chestiunii și amânând momentul cel mai bun pentru prelucrarea statutului juridic, determinând astfel personalul care își îndeplinește îndatoririle să nu poată face acest lucru în mod normal, cine poartă responsabilitatea? Acești indivizi au făcut cererile către conducătorii de biserică și personalul de prelucrare, iar conducătorii și lucrătorii erau la curent, însă, deoarece fie nu au tratat problema cu seriozitate, fie și-au găsit scuze să nu se ocupe de ea, prelucrarea statutului juridic al unor membri ai personalului lucrărilor importante a fost amânată, ceea ce a afectat într-o oarecare măsură anumite aspecte importante ale lucrării bisericii. Așadar, cine credeți că ar trebui să poarte responsabilitatea aici? (Conducătorii și lucrătorii.) Casa lui Dumnezeu a subliniat în repetate rânduri această chestiune. Conducătorii și lucrătorii nu sunt în necunoștință de cauză, nici neinformați sau lipsiți de înțelegere; mai degrabă știu despre ea, dar nu o iau în serios. Atât timp cât nu are legătură cu problemele proprii, atât timp cât sunt problemele altcuiva, le amână oricând este posibil, întârziind în cele din urmă o chestiune atât de importantă cum este prelucrarea statutului juridic al aleșilor lui Dumnezeu. Când apar consecințe, conducătorii și lucrătorii trebuie să poarte responsabilitatea. Această responsabilitate nu este o vorbă în vânt – dacă are un impact asupra lucrării bisericii, în special asupra lucrării importante a casei lui Dumnezeu, atunci responsabilitatea purtată de conducători și lucrători devine semnificativă. Vor primi cel puțin o bilă neagră de la Dumnezeu, va fi o fărădelege – aceasta este consecința. Dacă este ceva ce îți revine să faci, ceva din sfera responsabilităților tale, și nu faci acel lucru, îl ignori sau îl întârzii din anumite motive personale, atunci trebuie să porți responsabilitatea. Unii spun: „N-am știut cum să rezolv acest lucru; n-am avut nicio cale de a merge înainte.” Dar l-ai luat în serios și ai căutat răspunsuri de la conducătorii și lucrătorii de nivel superior cu prima ocazie? Alții spun că au uitat de acel lucru pentru că erau ocupați cu altă lucrare. Chiar dacă într-adevăr au uitat din cauză că erau ocupați, cum pot să uite în continuare după ce cineva le semnalează problema și le reamintește în mod repetat? Ce problemă indică asta? (Nu au păstrat în inimă chestiunea prelucrării statutului juridic al fraților și surorilor; nu au deloc simțul poverii.) Faptul că pot uita o chestiune așa importantă arată că le lipsește simțul responsabilității și nu sunt de încredere. Poți uita ceva atât de însemnat precum prelucrarea statutului juridic al aleșilor lui Dumnezeu – ai uita de prelucrarea propriului statut juridic? Dacă nu ai uita de problemele proprii, dar le poți uita pe ale altora, asta dovedește că ai un caracter slab, îți lipsește dragostea și ești egoist și josnic. Ai terminat prelucrarea statutului juridic propriu, dar tratezi prelucrarea statutului juridic al fraților și surorilor ca pe o chestiune banală, obișnuită – sau chiar o ignori complet – și, în cele din urmă, întârzii prelucrarea statutului lor juridic, această chestiune însemnată. Poți purta acea responsabilitate? Nu sunt astfel de conducători și lucrători complet lipsiți de conștiință și rațiune? Sunt atât de egoiști și de josnici! Le pasă doar de ei și îi ignoră pe ceilalți – ce problemă indică acest lucru? Nu sunt conducători falși? (Ba da.) Esența problemei lor este astfel expusă pe deplin. Pur și simplu nu vor să se ocupe de prelucrarea statutului juridic al fraților și surorilor; o consideră dificilă. Se gândesc în inimile lor: „Ce legătură are cu mine prelucrarea statutului juridic al fraților și surorilor?” Aceasta este atitudinea cu care tratează chestiunea prelucrării statutului juridic al fraților și surorilor, întârziind în cele din urmă această chestiune însemnată, afectând îndeplinirea datoriei de către frați și surori și afectând lucrarea bisericii. Ai spune că astfel de conducători falși merită pedepsiți? (Da.) Ar trebui să fie trași la răspundere pentru că a fost ceva intenționat; cu siguranță nu a fost o întârziere accidentală cauzată de factori obiectivi. Dacă ar fi un dezastru natural, precum un cutremur, o inundație sau un eveniment politic major care a întrerupt transporturile și comunicarea, făcând imposibil de gestionat aceste chestiuni, ar fi de înțeles. Dar, dacă nu a avut loc niciunul dintre aceste evenimente, iar ei tot au uitat sau au neglijat prelucrarea statutului juridic al fraților și surorilor, întârziind o chestiune atât de importantă – statutul juridic al acestor persoane – atunci astfel de conducători sau lucrători sunt neglijenți față de responsabilitatea lor. Vor primi o bilă neagră și vor fi trași la răspundere. Înțelegi? (Da.) Întrucât ești conducător sau lucrător, ai responsabilitatea de a face lucrarea pe care ar trebui să o faci. Trebuie să gestionezi corespunzător și să finalizezi conform cerințelor casei lui Dumnezeu tot ceea ce intră în sfera responsabilității tale. Dar dacă eviți sau întârzii în mod intenționat acest lucru, este o neglijare a responsabilității tale, iar această neglijare este o fărădelege. Dacă întârzii în mod intenționat o problemă și nu o rezolvi, eșecul tău va deveni în cele din urmă o fărădelege și vei primi o bilă neagră de la Dumnezeu. Vei fi tras la răspundere pentru această problemă.

În țări străine, dacă există anumite probleme cu statutul juridic al aleșilor lui Dumnezeu sau dacă vecinii lor ori niște străini depun plângeri împotriva lor sau îi raportează, pot fi în pericol de a fi deportați. Se poate întâmpla și ca unii dintre aleșii lui Dumnezeu din țări străine să fie reținuți și pedepsiți sau arestați și închiși de guvernele anumitor țări sub acuzații inventate. Indiferent de situație, atunci când conducătorii și lucrătorii află despre aceasta, nu ar trebui să se comporte ca niște țestoase care se ascund în carapacea lor; ar trebui să se ocupe de această problemă din primul moment, scopul final fiind de a proteja siguranța fraților și surorilor, nepermițând ca aceștia să cadă în mâinile oamenilor răi. În cazul în care conducătorilor și lucrătorilor le pasă doar de rânduirea lucrării bisericii, dar nu acordă nicio atenție chestiunii referitoare la procesarea statutului juridic al fraților și surorilor, așa încât frații și surorile sunt arestați sau deportați din cauză că nu au un statut legal, ce consecințe sunt acestea? Nu au distrus asemenea conducători și lucrători ocazia fraților și surorilor de a-și îndeplini datoria? Nu afectează acest lucru în mod direct lucrarea bisericii? Natura acestei probleme este, atunci, destul de gravă. În cazul în care conducătorii și lucrătorii nu s-au mai ocupat de această chestiune în trecut, pot găsi în rândul fraților și surorilor pe cineva care se pricepe să gestioneze treburi externe pentru a consulta un avocat care să se ocupe de această chestiune, străduindu-se să atingă scopul de a-i proteja pe frați și surori și de a proteja siguranța personalului lucrărilor importante. Și acesta este un aspect important al lucrării pe care conducătorii și lucrătorii trebuie să o realizeze în străinătate; conducătorii și lucrătorii din zonă trebuie să ia inițiativa de a se ocupa de această chestiune. Pe lângă protejarea siguranței fraților și surorilor din zonă, ei trebuie să protejeze cu atât mai mult siguranța fraților și surorilor din străinătate; doar astfel este asigurată lucrarea bisericii. Aceasta este responsabilitatea pe care conducătorii și lucrătorii din fiecare țară se cuvine să o îndeplinească față de frații și surorile din zonă și de personalul străin al lucrărilor importante; nu ar trebui să stea cu mâinile în sân. Unii conducători și lucrători spun: „Sunt frați și surori din străinătate și nu-i cunoaștem; nu există nicio relație personală între noi. Au fost trimiși de casa lui Dumnezeu să predice Evanghelia aici – ce legătură are acest lucru cu noi? Au atras singuri această întâmplare nefericită asupra lor; nu s-au interesat limpede de situație înainte să vină și nu au gestionat bine aceste chestiuni. Nu avem cum să intervenim în această întâmplare nefericită; cine știe ce le va face guvernul?” Doar se folosesc de diverse scuze pentru a se sustrage și a evita aceste probleme și nu încearcă să găsească modalități de a lua inițiativa pentru a le rezolva. Este corect un astfel de comportament? (Nu.) De ce nu? (În cazul în care conducătorii și lucrătorii nu iau inițiativa pentru a rezolva aceste probleme și, între timp, frații și surorile nu au nicio cale de a le rezolva, atunci cu siguranță vor apărea necazuri. Conducătorii și lucrătorii nu și-au îndeplinit responsabilitatea de a-i proteja pe frați și surori – este o neglijare a responsabilității lor.) Datoria conducătorilor și lucrătorilor este de a îndeplini absolut fiecare responsabilitate ce se cuvine a fi îndeplinită de conducători și lucrători în casa lui Dumnezeu. Domeniul casei Sale nu se limitează la zona locală, la regiunea locală sau la o anumită țară; casa lui Dumnezeu nu are granițe naționale, nici limitări regionale. Există limitări rasiale în alegerea și mântuirea oamenilor de către Dumnezeu? (Nu există.) Există limitări de naționalitate sau regiune? (Nici acestea nu există.) Nu există. Acesta este principiul după care Dumnezeu Își face lucrarea; astfel, acest principiu este adevărul! Indiferent din ce țară provin frații și surorile, toți cred într-un singur Dumnezeu, urmează un singur Dumnezeu și, de asemenea, mănâncă și beau adevărul despre care are părtășie și pe care îl oferă un singur Dumnezeu. Ei experimentează lucrarea pe care o face un singur Dumnezeu și se închină unui singur Dumnezeu. Indiferent de culoarea pielii sau de rasă, în casa lui Dumnezeu și înaintea Sa, ei sunt unul și același – sunt o singură familie. Întrucât sunt o singură familie, nu ar trebui să existe distincții între ei; nu ar trebui să existe limitări rasiale sau regionale; nu ar trebui să existe categorii de felul „tu ești asiatic, eu sunt european” sau „tu ești alb, eu sunt o persoană de culoare” – nu ar trebui să existe aceste distincții. Dacă încă faci aceste distincții în casa lui Dumnezeu, atunci este clar că nu o consideri drept casa lui Dumnezeu și nu te consideri un membru al casei Sale. Prin urmare, când frații și surorile din străinătate întâmpină probleme precum deportarea sau arestarea ilegală, indiferent de unde provin, de ce naționalitate sunt sau ce culoare a pielii au, sunt frați și surori – întrucât sunt frați și surori, când se confruntă cu probleme, conducătorii și lucrătorii din zonă ar trebui să ia inițiativa și să se ocupe de această chestiune ca de o datorie, nefăcând distincții între oameni. Aceasta se conformează principiilor, se aliniază pe deplin la intențiile lui Dumnezeu și este adevărul pe care se cuvine ca oamenii să-l practice.

În prezent, mulți dintre aleșii lui Dumnezeu din China merg în diferite țări străine pentru a predica Evanghelia și a mărturisi pentru Dumnezeu. După ce ajung în aceste țări, primul lucru pe care trebuie să-l facă este să-și proceseze statutul juridic înainte de a putea lucra liniștiți. Procesarea statutului juridic nu este o chestiune simplă; necesită cooperarea oamenilor din biserica locală. Responsabilii de biserici din diferite țări ar trebui să caute niște frați și surori care înțeleg politicile țării lor și îi cunosc legile, pentru a-i ajuta pe aleșii lui Dumnezeu din China să rezolve chestiunea privind procesarea statutului juridic. Rezolvarea acestei chestiuni este de maximă importanță. Conducătorii și lucrătorii bisericilor din diferite țări ar trebui să depună orice efort pentru a coopera, deoarece lucrarea bisericii poate decurge normal doar rezolvând pe deplin problema statutului juridic al oamenilor; în caz contrar, lucrarea bisericii va fi afectată. Responsabilii de biserici din diferite țări ar trebui să fie pregătiți, având la dispoziție oameni capabili să se ocupe de asemenea chestiuni. Aceasta aduce beneficii pentru lucrarea bisericii și este, de asemenea, o manifestare a considerației față de intențiile lui Dumnezeu. Unii conducători și lucrători ar putea spune: „Nu ne-am ocupat niciodată de acest tip de chestiune și nici nu știm ce să facem.” În această situație, ar trebui să caute oameni care înțeleg aceste tipuri de treburi. Între aleșii lui Dumnezeu din fiecare țară există oameni cu educație și cunoștințe, precum și oameni care înțeleg legile și politicile naționale. Pentru ei, gestionarea acestor chestiuni necesită doar puțină consultare pentru a găsi o cale, nu-i așa? În gestionarea chestiunilor de acest tip, nu trebuie să fiți pasivi și inactivi; dacă nu înțelegeți ceva, ar trebui să consultați un avocat. Atât timp cât se găsește tipul relevant de avocat, va exista în mod firesc o cale. Poate că noi nu înțelegem această chestiune, dar avocatul o va înțelege. Atitudinea corectă este cea de a avea o inimă care caută; a avea o inimă care caută este o manifestare a simțului responsabilității. Dacă se ivesc anumite dificultăți, ar trebui să vă rugați, să căutați și să aveți părtășie împreună, uniți în inimă și minte, iar, după ce găsiți principiile și calea pentru a rezolva problema, ar trebui să o rezolvați complet. Doar atunci poate lucrarea bisericii să decurgă fără probleme. Dacă, atunci când descoperă o problemă, conducătorii și lucrătorii pot să afle în mod prompt despre ea, să o urmărească și să o rezolve, nu sunt ei responsabili? (Ba da.) Astfel de conducători și lucrători nu au doar simțul responsabilității, ci pot și să rezolve prompt problemele, ceea ce înseamnă că au speranța de a deveni conducători și lucrători conform standardului. Indiferent cât de profund înțeleg adevărul, dacă se concentrează pe rezolvarea problemelor, atunci sunt capabili să facă o lucrare reală. Cel puțin pot reuși să facă mai puține greșeli sau deloc; și, chiar dacă fac unele greșeli, le pot corecta prompt pentru a recupera unele pierderi, atingând în cele din urmă scopul de a proteja lucrarea casei lui Dumnezeu. Credeți că este dificil să îndepliniți această responsabilitate? (Nu.) De fapt, nu este dificil; depinde dacă oamenii au loialitate când își fac datoria și dacă își pot îndeplini responsabilitatea în lucrarea lor. Trebuie doar să te gândești, să petreci puțin timp și să investești puțină energie; nu este necesar să cheltui bani sau să-ți asumi vreun risc. Trebuie doar să iei inițiativa de a ajuta la rezolvarea problemelor și de a gestiona bine chestiunile și, în acest mod, poți corespunde standardului. Așadar, nu este o chestiune dificilă, iar pentru conducători și lucrători ar trebui să fie ceva ușor de realizat. Dar există unii oameni care nu pot realiza nici măcar ceva atât de simplu și este foarte clar că acest lucru nu este cauzat de un calibru sau o abilitate insuficientă, de faptul că mediul sau condițiile nu permit, ci de faptul că nu sunt dispuși să-l facă. Atunci când apar situații speciale care implică statutul juridic sau rezidența personalului lucrărilor importante ori chestiuni referitoare la cazarea acestuia, conducătorii și lucrătorii au responsabilitatea de a realiza această lucrare. Nu contează pentru cine rânduiești locuințe, nici naționalitatea sau rasa persoanei; tot ce trebuie să faci este să accepți acest lucru de la Dumnezeu. Această lucrare îți este încredințată de Dumnezeu; este responsabilitatea și obligația ta, precum și misiunea ta. Această lucrare pe care o accepți vine de la Dumnezeu, nu de la vreo persoană, așa că nu ar trebui să te preocupe cine sunt acești oameni pentru care rânduiești locuințe. Unii ar putea spune: „Protejarea fraților și surorilor din zonă este acceptabilă, dar nu este grija noastră dacă vin aici frați și surori din străinătate.” Oamenii care spun asta au simțul responsabilității sau umanitate? (Nu au.) Ei îi consideră pe frații și surorile din zonă drept frați și surori, dar nu-i consideră pe cei din străinătate drept frați și surori – este întemeiat acest lucru? (Nu este.) Este conform adevărului? (Nu este.) De ce nu este conform adevărului? (Conducătorii falși nu sunt atenți la intențiile lui Dumnezeu; îi ignoră pe frații și surorile din străinătate și nu iau inițiativa de a se ocupa atunci când apar probleme – nu protejează lucrarea casei lui Dumnezeu.) Conducătorii falși se eschivează de la răspundere folosind diverse scuze și nu fac o lucrare reală. Ei susțin că sunt dispuși să se consume pentru Dumnezeu și să practice adevărul, dar, când vine vorba într-adevăr de chestiuni esențiale ale lucrării bisericii, se ascund. Asta înseamnă că sunt iresponsabili. Conducătorii și lucrătorii trebuie să gestioneze prompt toate problemele legate de protejarea siguranței fraților și surorilor din străinătate, tratându-le ca pe o responsabilitate și o sarcină ce trebuie îndeplinite. Nu ar trebui să inventeze scuze pentru a le evita, nici să permită ca neglijarea acestei lucrări să afecteze progresul diferitelor aspecte ale lucrării casei lui Dumnezeu.

B. Furnizarea unor cunoștințe juridice de bază tuturor fraților și surorilor

La ce alte aspecte ale lucrării privind siguranța fraților și surorilor din străinătate vă puteți gândi? (În țările străine, conducătorii și lucrătorii trebuie, de asemenea, să le furnizeze tuturor fraților și surorilor cunoștințe juridice de bază, astfel încât să devină conștienți de aspectele juridice și să evite să se implice în activități care încalcă legea.) Conducătorii și lucrătorii ar trebui să le furnizeze tuturor fraților și surorilor cunoștințe juridice de bază și informații despre diversele reglementări guvernamentale. Ar trebui să afle mai multe despre aceste domenii de la frații și surorile din țara în care se află, cum ar fi politicile privind imigrația și cele privind viața de zi cu zi, apoi să organizeze ca frații și surorile să studieze aceste lucruri, astfel încât să respecte cu strictețe reglementările guvernamentale naționale și să se abțină de la orice acțiune care încalcă legea. În special aleșii lui Dumnezeu din China, care au fost sub o conducere dictatorială atâția ani, nu au cunoștințe juridice și nu înțeleg importanța legii. Drept urmare, se comportă neglijent și nepăsător, ca niște oameni necivilizați. Când vin să locuiască în străinătate, par foarte ignoranți și fac adesea lucruri care dovedesc o lipsă de înțelegere a regulilor. De exemplu, în unele țări occidentale democratice, ordinea socială este gestionată foarte bine, existând reglementări care interzic zgomotul de la ora 22:00 până la 8:00 – sunt interzise sunetele precum lătratul câinilor sau zgomotul utilajelor de construcții. Dacă o persoană încalcă aceste reglementări și este raportată, poliția va interveni. În China continentală, nimeni nu se ocupă de aceste chestiuni; oriunde locuiesc oameni, vor fi zgomote nejustificate, muzică tare, dans, băutură, petreceri și nimeni nu intervine. Dacă o persoană încearcă să facă ceva, se poate confrunta cu răzbunări, prin urmare chinezii nu au de ales decât să îndure. Țările occidentale sunt diferite; toată lumea este protejată de lege. În cazul în care câinele tău latră frecvent în miezul nopții, tulburând odihna vecinilor, aceștia vor depune o plângere împotriva ta. Faptele tale afectează viața normală a celorlalți, ai încălcat reglementările legale – sunt îndreptățiți să se folosească de lege ca de o armă pentru a depune o plângere împotriva ta. Sunt și oameni care continuă lucrările de construcție până la 11 sau 12 noaptea, afectând odihna vecinilor și ducând la reclamații. Poliția vine apoi să dea o amendă și să îi avertizeze să nu facă zgomot între orele stabilite. Ba chiar unii oameni nu sunt conștienți de regulile de curățenie a mediului, făcând mizerie și lăsând gunoi peste tot pe străzi. Țările occidentale democratice sunt deosebit de organizate. Locuitorii au ore stabilite pentru aruncarea gunoiului, iar mașinile de gunoi vin în zilele programate pentru a-l colecta. După ce-l colectează, străzile rămân curate. Cei care nu înțeleg acest lucru pot arunca gunoaie, fapt considerat, de asemenea, o încălcare a reglementărilor. Acest lucru afectează salubritatea publică și aspectul orașului, prin urmare se pot depune plângeri împotriva lor. Chinezii care nu respectă regulile primesc adesea plângeri când locuiesc în străinătate. După ce sunt raportați de mai multe ori, capătă opinii despre occidentali, spunând: „Occidentalilor le place pur și simplu să depună plângeri; depun plângeri pentru fiecare lucru mărunt”, la care le răspund: „Au depus plângeri împotriva ta din atât de multe motive, dar nu ai reflectat asupra ta, în schimb dai vina pe ei că au depus plângeri. Au avut dreptate să depună plângerile atunci? Au fost corecte sau nu lucrurile pe care le-ai făcut?” Au avut întru totul dreptate să depună acele plângeri; le-ai prejudiciat interesele și le-ai afectat viața, așadar de ce să nu depună plângeri împotriva ta? Acest lucru are rolul de a proteja ordinea socială și demonstrează că această țară este guvernată de lege; toată lumea este protejată de lege, iar legea din această țară nu este de formă – oricine se poate folosi de lege ca de o armă pentru a-și proteja drepturile și interesele. Oamenii depun plângeri împotriva ta fiindcă nu înțelegi legea și ai încălcat reglementările locale. Ar trebui să înveți mai întâi reglementările locale și să acționezi conform legilor și reglementărilor – crezi că ar mai depune atunci plângeri împotriva ta? (Nu ar mai depune plângeri.) Așadar, de ce nu depun chinezii niciodată plângeri, indiferent cât de gravă este o problemă? (Au fost oprimați de guvern prea mult timp. Nu îndrăznesc să depună plângeri. În plus, chinezii nu au conceptul de a-și apăra drepturile.) China nu este o țară guvernată de lege. Nu este guvernată potrivit legii. Legile din China sunt doar de formă și este inutil să depui o plângere acolo. Dacă depui o plângere, iar cealaltă parte are putere și influență, se poate îndrepta împotriva ta. Dacă nu ai deloc influență, nici măcar nu ai îndrăzni să depui o plângere; depunerea unei plângeri îți poate atrage cu ușurință necazuri. Așadar, când chinezii se confruntă cu persecuții – mai ales în cazurile în care cineva este ucis – indiferent cât de nedreaptă este moartea, cazul este pur și simplu soluționat în privat dacă făptuitorul plătește niște bani. De ce nu deschid un proces în instanță membrii familiei victimei? Știu că nu ar câștiga niciodată; i-ar costa o mulțime de bani, dar tot nu ar obține dreptate și nici făptuitorul nu ar fi adus în fața justiției, așa că aleg să nu meargă în instanță și, în schimb, încheie o înțelegere în privat. Legile din China sunt doar de formă; China nu este o țară guvernată de lege, neavând nicio arenă pentru căutarea dreptății. Este inutil să intentezi un proces în instanță. Prin urmare, indiferent cu ce situații ilegale se confruntă chinezii, nu îndrăznesc să depună plângeri. Cauza este că Partidul Comunist nu face decât să comită fapte rele, este dincolo de rațiune și nu guvernează potrivit legii. În China, atât timp cât cineva este o persoană obișnuită, indiferent cât de gravă este problema cu care se confruntă, nu este considerată un motiv de îngrijorare în ochii Partidului Comunist – nimeni nu se va ocupa de ea. Lucruri precum afectarea odihnei altora sau chiar cazurile de furt, tâlhărie și jaf, pur și simplu nu sunt considerate probleme de Partidul Comunist. Însă în țările occidentale este diferit. Occidentul are un sistem democratic și este o societate guvernată de lege; atât timp cât odihna cuiva este afectată, va fi depusă o plângere, iar poliția va veni să cerceteze și să se ocupe de problemă. Occidentalii sunt conștienți de aceste aspecte juridice și nu fac astfel de lucruri nesăbuite; doar cei care vin din străinătate și nu înțeleg regulile comit aceste lucruri nesăbuite. Când chinezii locuiesc pentru prima dată în străinătate, primesc adesea plângeri. În timp, află despre legile și reglementările locale și nu mai îndrăznesc să facă lucruri care încalcă legea sau îi deranjează pe ceilalți. Prin urmare, conducătorii și lucrătorii ar trebui să-i organizeze pe frați și surori pentru a învăța despre diferitele legi și reglementări ale țării în care se află. Indiferent ce intenționează să facă, trebuie să consulte mai întâi legea – chiar dacă cresc găini sau porci în propria curte, ar trebui să consulte mai întâi reglementările guvernamentale. Pot căuta informații online sau se pot consulta cu frații și surorile din zonă și, astfel, pot găsi răspunsuri exacte. În toate chestiunile din diferite țări occidentale, guvernul are reglementări specifice. De exemplu, în construcții există reglementări privind înălțimea prizelor electrice față de podea și distanța dintre ele. Există și standarde specifice privind grosimea balustradelor și lățimea baluștrilor de scări. Fiecare etapă a construcției este inspectată de personalul oficial, prin urmare sunt rare cazurile de clădiri care încalcă normele privind construcțiile sau de construcții nereglementate. Dacă locuitorii doresc să construiască o casă, un atelier sau o mică magazie de depozitare în curtea lor, trebuie să obțină o autorizație oficială. Dacă doresc să crească găini sau rațe, există reglementări privind distanța dintre țarc și proprietatea vecinilor. Chiar dacă lucrătorii și conducătorii nu înțeleg aceste legi și reglementări, dacă lucrarea bisericii implică aceste chestiuni, atunci aceștia trebuie să le acorde atenție. Ar trebui să consulte mai întâi legile și reglementările guvernamentale locale; clarificarea acestor aspecte este benefică pentru îndeplinirea datoriei noastre. Deși chestiunile juridice nu sunt legate direct de lucrarea internă a bisericii, a le furniza tuturor cunoștințe juridice de bază este totuși ceva benefic. Cel puțin, pot să dobândească unele cunoștințe, să înțeleagă unele reguli, să învețe să trăiască adecvat și să obțină o aparență de umanitate. În plus, conducătorii și lucrătorii ar trebui să aibă părtășie cu cei responsabili de afacerile externe, ajutându-i să devină conștienți de aspectele juridice. Pentru chestiuni minore nu este necesar să consulte un avocat – trebuie doar să înțeleagă reglementările locale și să le respecte cu strictețe. Însă, pentru chestiuni importante, ar trebui să consulte un avocat, pentru a înțelege legile locale. Pe scurt, indiferent ce este făcut, toate acțiunile trebuie să respecte legile și reglementările. Practicarea în acest mod o perioadă le va permite oamenilor să experimenteze importanța de a respecta legile și reglementările, iar aceștia vor urma regulile în acțiunile lor. Acest lucru este benefic și pentru lucrarea bisericii.