În 1991, Fiul întrupat al Omului – Dumnezeu Atotputernic – a exprimat adevărul într-o biserică-de-casă, dând startul lucrării de judecată începând din casa lui Dumnezeu. Aleșii lui Dumnezeu au citit cuvântările Lui în fiecare zi și s-au bucurat de lucrarea Duhului Sfânt. Cu toții au crezut că aceasta este o concluzie inevitabilă că ei vor fi oamenii din Împărăția lui Dumnezeu, care vor intra cu siguranță în Împărăția cerurilor în timpul vieții lor. De aceea, ei se agită și se sacrifică entuziaști, iar personajul principal nu face excepție. Totuși, tocmai când sunt cuprinși de bucuria de a fi binecuvântați, Dumnezeu Atotputernic exprimă cuvinte ce dezvăluie tocmai cât de adânc a corupt Satana oamenii, felul în care ei sunt plini de firi satanice, precum aroganța, caracterul înșelător, egoismul, lăcomia și felul în care spun mereu minciuni, comit păcate și se opun lui Dumnezeu. Cuvintele lui Dumnezeu Atotputernic afirmă că, dacă firea vieții oamenilor nu se schimbă, aceștia se vor confrunta cu o moarte sigură la venirea marilor dezastre. Visul aleșilor lui Dumnezeu de a ajunge în Împărăția cerurilor în timpul vieții este năruit. Speranțele lor de viitor se evaporă, inimile le sunt sfâșiate de durere și ajung până într-acolo încât se plâng lui Dumnezeu. Dar după ce experimentează judecata și dezvăluirile cuvintelor lui Dumnezeu, ajung să-și înțeleagă într-o anumită măsură dorința extravagantă de binecuvântări și de a intra în Împărăția cerurilor, precum și noțiunile și închipuirile proprii. Ei văd că firea lui Dumnezeu este sfântă și dreaptă și nu va tolera nicio ofensă. Ei văd că, fiind plini de firi satanice, nu sunt vrednici să intre în Împărăția cerurilor. Apoi devin capabili să renunțe la motivul de a obține binecuvântări, se supun domniei și rânduielilor lui Dumnezeu și încep să se concentreze pe urmărirea adevărului. În cele din urmă, ei văd că judecata și încercările de la Dumnezeu sunt în întregime spre curățirea și mântuirea lor.