Îi rugăm pe toți cei care caută adevărul să ne contacteze.

Culori individuale

Teme

Font

Dimensiunea fontului

Spațiu între linii

Lățimea paginii

0 rezultat(e) de căutare

Nu s-a găsit niciun rezultat

`

Mântuitorul S-a întors deja pe un „nor alb”

De câteva mii de ani, omul a năzuit să fie martor al venirii Mântuitorului. Omul a năzuit să-L vadă pe Isus Mântuitorul pe un nor alb, coborând, în persoană, printre aceia care au tânjit și au suferit de dor după El timp de mii de ani. Omul a tânjit după venirea Mântuitorului și după întoarcerea Sa în mijlocul oamenilor, cu alte cuvinte, a tânjit ca Isus Mântuitorul să revină printre oamenii de care a fost despărțit timp de mii de ani. Omul speră și ca El să îndeplinească din nou lucrarea mântuitoare pe care a făcut-o în rândul iudeilor, să fie milostiv și iubitor de om, să ierte păcatele omului, să ia asupra Sa păcatele acestuia și chiar să ia asupra Sa toate greșelile sale și să-l izbăvească de păcate. El dorește cu ardoare ca Isus Mântuitorul să fie același ca înainte – un Mântuitor care trezește iubire în suflete, binevoitor și venerabil, care nu se mânie niciodată pe om și care nu face niciodată reproșuri omului. Acest Mântuitor iartă și ia asupra Sa toate păcatele omului, ba chiar moare pe cruce încă o dată pentru om. De la plecarea lui Isus, ucenicii care L-au urmat și toți sfinții care au fost mântuiți prin numele Său tânjesc cu disperare după El și Îl așteaptă. Toți cei care au fost mântuiți prin harul lui Isus Hristos în timpul Epocii Harului au tânjit după acea fericită zi, din zilele de pe urmă, când Isus Mântuitorul va sosi pe un nor alb și va apărea printre oameni. Desigur, aceasta este și dorința colectivă a tuturor acelora care astăzi mărturisesc numele lui Isus Mântuitorul. Pretutindeni în univers, toți cei care știu despre mântuirea adusă de Isus Mântuitorul tânjesc cu disperare după venirea fără veste a lui Isus Hristos, pentru a adeveri cuvintele lui Isus, rostite pe când era încă pe pământ: „Mă voi întoarce la fel cum am plecat.” Omul crede că, după răstignire și înviere, Isus S-a reîntors la ceruri pe un nor alb și Și-a ocupat locul de-a dreapta Celui Preaînalt. La fel, omul își închipuie că Isus va coborî, tot pe un nor alb (acest nor se referă la norul pe care Isus S-a înălțat în rai), printre cei care au tânjit cu disperare după El timp de mii de ani, și că va avea înfățișarea și hainele evreilor. După ce se va fi înfățișat oamenilor, El le va dărui hrană și va face apa vie să țâșnească pentru ei și va trăi între oameni, plin de har și de iubire, viu și adevărat. Și așa mai departe. Însă Isus Mântuitorul nu a făcut acest lucru; a făcut exact opusul a ceea ce și-a închipuit omul. El nu a venit printre cei care tânjiseră după venirea Sa și nu S-a înfățișat tuturor oamenilor pe acel nor alb. El a venit deja, însă omul nu Îl cunoaște și nu are idee de venirea Lui. Omul doar Îl așteaptă fără țintă, fără să știe că El a coborât deja pe un nor alb (norul Duhului Său, al cuvintelor Sale, al întregii Sale firi și al Lui cu tot ce este El) și că se află acum în mijlocul unui grup de învingători pe care El îi va crea în zilele cele de pe urmă. Omul nu cunoaște acest lucru: deși Preasfântul Mântuitor Isus este plin de afecțiune și iubire față de om, cum ar putea El să lucreze în „temple” locuite de ticăloșii și duhuri necurate? Deși omul a așteptat venirea Sa, cum ar putea El să se înfățișeze celor care mănâncă carnea celor nelegiuiți, beau sângele celor nelegiuiți, poartă hainele celor nelegiuiți, cred în El, dar nu Îl cunosc și Îl exploatează necontenit? Omul știe numai că Isus Mântuitorul este plin de iubire și de milă și că este jertfa pentru păcat, aducând mântuirea. Însă omul nu are idee că El este și Însuși Dumnezeu, întruchiparea neprihănirii, a maiestății, a mâniei și a judecății, Cel care posedă autoritate și este plin de demnitate. Și astfel, chiar dacă omul năzuiește și tânjește cu înflăcărare după a doua venire a Mântuitorului, și chiar dacă Cerul însuși este impresionat de rugăciunile oamenilor, Isus Mântuitorul nu Se înfățișează celor care cred în El, dar nu Îl cunosc.

„Iahve” este numele pe care Mi l-am luat în timpul lucrării Mele din Israel, el însemnând Dumnezeul israeliților (poporul ales al lui Dumnezeu), Cel care se poate milostivi de om, îl poate blestema pe om sau poate îndruma viața omului. El înseamnă Dumnezeul care posedă o putere imensă și este plin de înțelepciune. „Isus” este Emanuel, ceea ce înseamnă acea jertfă pentru păcat care este plină de iubire, de milă și care îl mântuiește pe om. El a făcut lucrarea Epocii Harului și reprezintă Epoca Harului, astfel neputând reprezenta decât o parte a gestionării lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, numai Iahve este Dumnezeul poporului ales din Israel, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, Dumnezeul lui Iacob, Dumnezeul lui Moise și Dumnezeul tuturor israeliților. La fel, în zilele noastre, toți israeliții, cu excepția tribului lui Iuda, se închină lui Iahve. Ei Îi aduc Lui jertfe pe altar și Îl slujesc, purtând veșmânt preoțesc în templu. Ei speră la revenirea lui Iahve. Numai Isus este Mântuitorul omenirii. El este jertfa care a mântuit omenirea de păcat. Cu alte cuvinte, numele lui Isus provine din Epoca Harului și a existat grație lucrării mântuitoare din Epoca Harului. Numele lui Isus a existat pentru a le da posibilitatea oamenilor din Epoca Harului să renască și să fie mântuiți; și este un nume special pentru răscumpărarea întregii omeniri. Astfel, numele Isus reprezintă lucrarea mântuitoare și denotă Epoca Harului. Numele Iahve este un nume special pentru poporul lui Israel, care a trăit după Lege. În fiecare epocă și în fiecare stadiu al lucrării, numele Meu nu este fără temei, ci are o semnificație simbolică: fiecare nume reprezintă o epocă. „Iahve” reprezintă Epoca Legii și este numele onorific al Dumnezeului la care s-a închinat poporul lui Israel. „Isus” reprezintă Epoca Harului și este numele Dumnezeului tuturor acelora care au fost mântuiți în timpul Epocii Harului. Dacă omul încă tânjește după venirea lui Isus Mântuitorul în zilele de pe urmă și Îl așteaptă încă să vină cu înfățișarea pe care a avut-o în Iudeea, atunci, întregul plan de gestionare (planul mântuirii) de șase mii de ani s-ar opri în Epoca Răscumpărării, și să nu mai poată înainta. Mai mult, chiar zilele de pe urmă nu ar sosi nicicând, iar epoca nu s-ar încheia vreodată. Aceasta pentru că Isus Mântuitorul a avut doar rolul de răscumpărare și mântuire a omenirii. Mi-am luat numele de Isus de dragul tuturor păcătoșilor din Epoca Harului, dar nu este numele cu care voi conduce întreaga omenire către final. Deși numele Iahve, Isus și Mesia reprezintă toate Duhul Meu, acestea denotă numai diferitele epoci în gestionarea Mea și nu Mă reprezintă pe Mine în întregime. Numele cu care Mă numesc oamenii de pe pământ nu pot exprima întreaga Mea fire și tot ceea ce sunt. Ele sunt doar niște nume diferite, care Mi se dau în timpul unor epoci diferite. Astfel, când va veni ultima epocă, epoca zilelor de pe urmă, numele Meu va fi din nou altul. Nu mi se va spune Iahve sau Isus, cu atât mai puțin Mesia, ci Mi se va spune Dumnezeul Însuși cel Atotputernic și sub acest nume voi duce acea epocă la final. Odinioară eram cunoscut ca Iahve. Mi se spunea și Mesia, iar oamenii M-au chemat odinioară cu numele Isus Mântuitorul, fiindcă Mă iubeau și Mă respectau. Însă astăzi nu sunt acel Iahve sau Isus pe care I-au cunoscut oamenii în epoci apuse – sunt Dumnezeul care a venit din nou în zilele cele de pe urmă, Dumnezeul care va duce epoca la final. Sunt Însuși Dumnezeu, care se ridică la marginile pământului, în deplinătatea firii Mele și plin de autoritate, onoare și slavă. Oamenii nu au avut niciodată de a face cu Mine, nu M-au cunoscut niciodată și au fost mereu ignoranți despre firea Mea. De la Facerea lumii și până astăzi, nici măcar o singură persoană nu M-a văzut. Acesta este Dumnezeul care se înfățișează omului în timpul zilelor celor de pe urmă, dar este ascuns printre oameni. El sălășluiește printre oameni, adevărat și real, ca soarele arzător și focul care luminează, plin de putere și debordând de autoritate. Nu există o singură persoană sau lucru care să nu urmeze a fi judecate de cuvintele Mele și nu există o singură persoană sau lucru care să nu fie purificate prin arderea în foc. În cele din urmă, toate popoarele vor fi binecuvântate prin cuvintele Mele și, totodată, sfărâmate din cauza cuvintelor Mele. Astfel, toți oamenii din zilele de pe urmă vor vedea că Eu sunt Mântuitorul reîntors, Eu sunt Dumnezeul Atotputernic care biruie întreaga omenire și care am fost odinioară jertfa pentru păcatul omului, dar în zilele de pe urmă Eu voi deveni deopotrivă razele soarelui care ard tot ce există și Soarele dreptății care dezvăluie toate. Aceasta este lucrarea Mea din zilele de pe urmă. Mi-am luat acest nume și sunt înstăpânit de această fire pentru ca toți oamenii să poată vedea că sunt un Dumnezeu drept și că sunt soarele care arde, dar și focul care luminează. Aceasta pentru ca toți oamenii să se închine la Mine, unicul Dumnezeu adevărat, și pentru ca ei să-Mi vadă chipul adevărat: Eu nu sunt numai Dumnezeul israeliților și nu sunt doar Mântuitorul – sunt Dumnezeul tuturor făpturilor, din tot cuprinsul cerului, pământului și apelor.

Când va sosi Mântuitorul în zilele de pe urmă, dacă El S-ar numi tot Isus, S-ar naște din nou în Iudeea și Și-ar face lucrarea în Iudeea, acest lucru ar dovedi că Eu nu am creat decât poporul lui Israel și nu am mântuit decât acest popor, că nu am nimic de a face cu restul popoarelor. Oare acest lucru nu ar contrazice cuvintele Mele: „Eu sunt Dumnezeu, Care a întocmit cerul și pământul și toate lucrurile”? Am plecat din Iudeea și Îmi fac lucrarea între celelalte neamuri, fiindcă Eu nu sunt doar Dumnezeul poporului lui Israel, ci Dumnezeul tuturor făpturilor. Îmi fac apariția între alte neamuri în zilele de pe urmă, fiindcă Eu nu sunt numai Iahve, Dumnezeul poporului lui Israel, ci, mai mult, sunt Creatorul tuturor aleșilor Mei printre neamuri. Nu numai că am creat Israelul, Egiptul și Libanul, ci toate neamurile de dincolo de Israel. Din acest motiv, sunt Dumnezeul tuturor făpturilor. M-am folosit doar de Israel ca punct de pornire al lucrării Mele, am folosit Iudeea și Galileea ca pe niște baze ale lucrării Mele de mântuire și neamurile ca pe niște puncte de plecare de unde Eu voi pune capăt întregii epoci. Am făcut două etape ale lucrării în Israel (cele două etape din Epoca Legii și Epoca Harului) și am dus la bun sfârșit alte două etape ale lucrării (Epoca Harului și Epoca Împărăției) în țările de dincolo de Israel. Printre neamuri îmi voi face lucrarea de cucerire și voi încheia astfel epoca. Dacă omul Îmi spune întotdeauna Isus Hristos, dar nu știe că am început o nouă epocă în zilele de pe urmă și M-am angajat într-o nouă lucrare, și dacă omul așteaptă întotdeauna, obsesiv, sosirea lui Isus Mântuitorul, Eu îi voi numi pe oamenii de acest fel cei care nu cred în Mine. Sunt oameni care nu Mă cunosc, iar credința lor în Mine este o prefăcătorie. Oare oameni ca aceștia ar putea fi martori ai sosirii lui Isus Mântuitorul din cer? Ceea ce așteaptă ei nu este sosirea Mea, ci sosirea Regelui iudeilor. Ei nu năzuiesc ca Eu să nimicesc această lume veche necurată, ci tânjesc după a doua venire a lui Isus, după care ar urma să fie mântuiți; așteaptă cu nerăbdare ca Isus să mai răscumpere o dată întreaga omenire din acest tărâm necinstit și nelegiuit. Cum ar putea astfel de oameni să devină cei care Îmi desăvârșesc lucrarea în zilele de pe urmă? Dorințele omului sunt incapabile să-Mi împlinească vrerea sau să-Mi înfăptuiască lucrarea, fiindcă omul doar admiră sau aclamă lucrarea pe care am făcut-o înainte și nu are idee că Eu sunt Însuși Dumnezeu, Cel care este mereu nou și niciodată vechi. Omul știe numai că Eu sunt Iahve, și Isus, și nu bănuiește că sunt Ultimul, Cel care va duce omenirea la final. Toate lucrurile la care omul năzuiește și pe care le cunoaște sunt produse ale minții sale și sunt doar ceea ce el poate vedea cu proprii ochi. Aceasta nu corespunde cu lucrarea făcută de Mine, ci este în disonanță cu ea. Dacă lucrarea Mea s-ar desfășura după ideile omului, când ar ajunge oare la final? Când și-ar începe omenirea odihna? Și cum aș putea Eu să intru într-a șaptea zi, ziua de Sabat? Eu lucrez conform cu planul Meu, după scopul Meu, iar nu după intențiile omului.

Anterior:Cele șapte tunete răsună – Prorocind că Evanghelia Împărăției se va răspândi în tot universul

Următorul:Când veți vedea trupul spiritual al lui Isus va fi atunci când Dumnezeu va fi făcut din nou cerul și pământul

S-ar putea să vă placă și